Maliuc | Judeţ: Tulcea | Punct: Taraschina | Anul: 2019
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Anul cercetarii:
2019
Perioade:
Preistorie; Protoistorie; Antichitate; Evul Mediu;
Epoci:
Neolitic; Eneolitic; Epoca bronzului timpuriu; La Tène; Epoca romană târzie; Epoca medievală târzie;
Categorie:
Domestic;
Tipuri de sit:
Tell;
Cod RAN:
| 160788.01 |
Județ:
Tulcea
Unitate administrativă:
Maliuc
Localitate:
Maliuc
Punct:
Taraschina
Localizare:
| 160788.01 |
Lista Ilustrațiilor - 5
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| xxBălășescuxx | Adrian | participant | Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti |
| Radu | Valentin | participant | Muzeul Naţional de Istorie a României |
Raport:
Analiza arheozoologică a Zonei 3
Fauna din Zona 3 prezintă toate caracteristicile unor deşeuri menajere şi anume o accentuată fragmentare cauzată atât de factorul antropic, cât şi de diverse şi complexe procese tafonomice – îngheţ/dezgheţ, umezeală, Ph-ul solului, procesele digestive, urme de dinţi de carnivore şi suine, urme de dezarticulare etc. Unele resturi faunistice prezintă uneori o crustă subţire de carbonat/calcar.
S-au analizat materiale faunistice din ansamblurile E1 (US 3001, US 3002), E2 (US 3022), E3 (US 3003, US 3004), E5 (US 3008, US 3017, US 3023) şi structura de locuire UND1 (US 3014, US 3018, US 3020, US 3024) -nota 3.
Determinările anatomice şi taxonomice ale faunei de la Taraschina au fost realizate cu ajutorul colecţiei de anatomie comparată a Muzeului Naţional de Istorie a României, Bucureşti. Din punct de vedere metodologic am folosit metodele prezentate în lucrările lui V. Radu -nota 4- pentru moluşte, peşti şi reptile şi A. Bălăşescu -nota 5- pentru mamifere.
Materialul faunistic
Eşantionul constituit în Zona 3 în timpul campaniei 2018 însumează 1724 resturi faunistice care au aparţinut diferitelor clase de animale: moluşte (7 specii), peşti (6), reptile (2), păsări (cel puţin 2) şi mamifere. Ca număr de resturi (NR), moluştele sunt cele mai numeroase (47,68%), fiind urmate de mamifere (27,38%) şi peşti (23,03%). Resturile de broască ţestoasă şi păsări sunt rare.
Complexurile ce au furnizat cel mai mare număr de resturi sunt ansamblul E5 cu 1006 resturi (58,4%) şi structura de locuire UND1 cu 681 resturi (39,5%). Diferenţele înregistrate la nivelul speciilor reprezentate în acest context sunt minore. Remarcăm absenţa resturilor de ţestoasă de uscat în ansamblul E5 şi pe cea a păsărilor şi babuşcăi în UND1.
Moluşte
Au fost înregistrate 822 resturi de moluşte. Dintre acesta cele mai bine reprezentate sunt bivalvele din genurile Unio şi Anodonta (678), între 79% în UND1 şi 85,5% în unităţile stratigrafice din ansamblul E5.
Speciile intruzive precum gasteropodele terestre Helix sp. şi Cepaea sp. sunt prezente în unităţile stratigrafice din ansamblurile E3, E5 şi în UND1. Nivelul lor de reprezentare nu depăşeşte 10% (5,5% pentru ansamblul E5 şi 9,4% pentru UND1).
Alte specii prezente în acest material sunt gasteropodele Viviparus sp. (11,5% în UND1 şi 8,8% în ansamblul E5) şi bivalva de origine marină Cardium sp. (o valvă în ansamblul E5, US 3017).
Peşti
În acest anul 2019 au fost studiate 397 resturi de peşte. Acestea aparţin taxonilor de apă dulce, precum sturionii (Acipenseridae), ştiuca (Esox lucius), crapul (Cyprinus carpio), babuşca (Rutilus rutilus), somnul (Silurus glanis) şi şalăul (Sander lucioperca). Speciile cele mai numeroase cum sunt crapul somnul şi şalăul sunt reprezentate atât de oasele craniului, cât şi de cele ale rahisului.
Reptile
Resturile identificate corespund mai ales carapacei şi plastronului ţestoasei de apă dulce (Emys orbicularis). A fost înregistrat de asemenea un rest de plastron al unei ţestoase de uscat (Testudo graeca).
Păsări
În Zona 3 resturile de păsări sunt rare. Au fost identificate doar trei resturi ce au aparţinut unui individ de talie mare.
Mamifere
În cazul oaselor de mamifere se observă o puternică fragmentare. În aceste condiţii foarte puţine resturi au putut fi analizate din punct de vedere biometric (sub 2%).
În materialul avut la dispoziţie s-au identificat 472 de resturi de mamifere ce aparţin unor specii domestice şi sălbatice.
Concluzii
Prezentul studiu arheozoologic completează rezultatele campaniei 2018 pentru Zona 3 -nota 6. În stadiul actual al cercetării se poate spune că sunt confirmate primele observaţii formulate pentru acest sector al sitului în ceea ce priveşte paleo-economia animalieră. Resursele animale ale mediului înconjurător, exploatate prin culesul moluştelor, pescuit şi vânătoare, au fost susţinute prin creşterea animalelor domestice, în special a bovinelor şi caprinelor, ce au furnizat atât carnea, cât şi produse secundare precum laptele sau forţa de tracţiune (în cazul bovinelor).
Bibliografie:
Note:
1.
1. În campania 2019 a fost finalizată analiza materialelor descoperite în anul precedent.
2.Furestier, Mihail 2011.
3.Carozza et alii 2018, p. 30, fig. 7.
4.Radu 2011.
5.Bălăşescu 2014.
6. Bălăşescu, Radu 2018.