Maliuc | Judeţ: Tulcea | Punct: Taraschina | Anul: 2017
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Anul cercetarii:
2017
Perioade:
Preistorie; Antichitate; Evul Mediu;
Epoci:
Preistorie; Epoca romană târzie; Epoca medievală târzie;
Categorie:
Domestic;
Tipuri de sit:
Tell;
Cod RAN:
| 160788.01 |
Județ:
Tulcea
Unitate administrativă:
Maliuc
Localitate:
Maliuc
Punct:
Taraschina
Localizare:
| 160788.01 |
Fără Ilustrații
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Danu | Mihaela | responsabil | Universitatea "Alexandru Ioan Cuza", Iaşi |
Raport:
Studii bioarheologice
Acest studiu bioarheologic furnizează informaţii arheobotanice referitoare la paleomediul calcolitic din zona sitului de la Taraschina (com. Maliuc, jud. Tulcea).
Material şi metodă
Eşantioanele au fost supuse unui protocol adaptat după protocolul chimic standard: decarbonatarea şi filtrarea sedimentului, deflocularea argilelor, oxidarea materiei organice, clatirea şi uscarea în vederea separării densimetrice. Pentru separarea densimetrică s-a utilizat polytungstat de sodiu cu densitatea de 2,35. Fitolitele au fost observate la un microscop optic (marire 400x), mediul de montare fiind constituit din cateva picături de ulei de imersie. Eşantioanele s-au dovedit a fi foarte bogate în fitolite. S-a încercat identificarea a cel puţin 200 de fitolite / eşantion. Pentru identificarea acestora am luat în considerare mai multe sisteme de clasificare, dar şi ICPN.
Rezultate şi interpretare
Datele obţinute din eşantioane prelevate din sit evidenţiază 15 categorii de fitolite: elongate, elongate dendritic, acicular şi bulliform, tipuri care se formează în special în epiderma gramineelor -nota 13. Totuşi, trebuie ţinut cont că acestea pot fi produse şi de alte grupuri de plante -nota 14. Tipul sulcate cylindrical este în general atribuit dicotiledonatelor erbacee sau lemnoase, dar poate fi produs în cantităţi mici şi de conifere şi ferigi -nota 15. Clasa acicular 2 cuprinde fitolite atipice de tip trichome, dar nu are valoare taxonomică pentru că poate fi produs atât de graminee, cât şi de dicotiledonate. Clasele rondel, trapeziform sinuate, bilobate, cylindrical polylobate şi saddle sunt produse de celule epidermice scurte ale gramineelor. Ele pot fi utilizate pentru a identifica principalele subfamilii ale familiei Poaceae -nota 16. Clasa rondel este frecvent asociată cu subfamilia Pooideae -nota 17, dar o găsim, de asemenea, şi în alte subfamilii de Poaceae, precum Arundinoideae .-nota 18 Morfotipul trapeziform sinuate poate fi considerat un bun indicator al subfamiliei Pooideae -nota 19. Morfotipul bilobate se regăseşte în principal la subfamiliile Panicoideae şi Arundinoideae. Morfotipul saddle este produs în mare parte de Chloridoideae. Tipul Papillae corespunde celulelor epidermice silicifiate de tip papille, prezente în principal în inflorescenţele de la Poaceae -nota 20. Fitolitele de tip globular corespund diferitelor tipuri sferice deja recunoscute şi considerate a fi caracteristice grupului dicotiledonatelor -nota 21. Morfotipul Blocky nu corespunde vreunui grup taxonomic în acest studiu. Literatura de specialitate atribuie această clasă taxonului Artemisia sau diferitelor genuri din Pinaceae -nota 22. Tipul silica skeleton (fitolite conectate între ele), ce corespunde unor fragmente de epidermă silicifiată de Poaceae, a fost de asemenea identificat -nota 23. Acest tip provine din fragmente de tulpină, frunze şi inflorescenţe de Poaceae. În cadrul acestui grup, 2 clase au fost identificate: silica skeleton de tip elongate dendritic, care provin din inflorescenţe, respectiv silica skeleton de tip elongate, care provin din tulpini şi frunze. Numeroşi spiculi şi diatomeeau fost observaţi, în special în eşantioanele de la suprafaţă. Tipurile silica skeleton, diatomeele si spiculii silicioşi au fost excluse din suma totală, pentru a se evita suprareprezentarea acestora.
Gramineele sunt taxonul dominant în toate eşantioanele analizate. În cadrul acestui grup, subfamilia Pooideae (reprezentată prin fitolitele de tip trapeziform sinuate şi o parte a clasei rondel) este cea mai bine reprezentată. Pooideae este principala subfamilie din Poaceae în regiunile temperate, dar nu putem exclude faptul că o parte din fitolitele de tip rondel ar putea proveni din subfamilia Arundinoideae (ex. Phragmites). Morfotipurile de tip globular au fost foarte rar identificate. În eşantioanele prelevate, printre fitolitele care provin din celule scurte, formele cele mai frecvente sunt rondel şi trapeziform sinuate. Clasa bilobate a fost adesea înregistrată în eşantioanele analizate, demonstrând, probabil, prezenţa subfamiliilor Panicoideae şi/sau Arundinoideae. Formele elongate dendritic, ce provin din inflorescenţele gramineelor -nota 24, sunt bine reprezentate în toate eşantioanele studiate. Fitolitele de tip elongate dendritic sunt abundente (în jur de 25%). Un alt aspect deosebit de interesant al acestor ansamblaje de fitolite este prezenţa frecventă a tipului silica skeleton. În ansamblajele naturale acest tip nu este atât de abundent, ci mai degrabă este absent. Această clasă de fitolite are aceeaşi tendinţă de reprezentare cu cea a fitolitelor de tip dendritic. Clasa silica skeleton de tipul elongate dendritic este prezentă în toate eşantioanele.
Concluzii
Toate eşantioanele analizate evidenţiază procentaje foarte însemnate de fitolite de tip elongate dendritic. Această clasă de fitolite este foarte rar semnalată în context natural (inclusiv în stufărişuri). Pe de altă parte, această clasă de fitolite poate fi foarte bine reprezentată în siturile arheologice unde cerealele au fost procesate. Astfel, prezenţa numeroasă a fitolitelor de tip elongate dendritic este interpretată ca fiind dovada prezenţei cerealelor în situl de la Taraschina. Abundenţa formelor de tip silica skeleton ce provin din inflorescenţele gramineelor confirmă prezenţa acestora din urmă în sit. Procentajele de silica skeleton ce provin din tulpini şi frunzele de Poaceae reflectă o acumulare de resturi de treierat. Aceste aspecte evidenţiază aşadar prezenţa şi procesarea cerealelor în sit sau în imediata apropiere a acestuia.
Bibliografie:
Note:
1.
13)Twiss et alii 1969; Piperno 1988; Mulholland 1989; Fredlund, Tieszen 1994.
14)Piperno 1988; Strömberg et alii 2002.
Piperno 1988; Runge 1999.
Twiss et alii 1969; Fredlund, Tieszen 1994.
Mulholland 1989; Piperno, Pearsall 1998.
Barboni, Bremond 2009.
Barboni et alii 2007.
Ball et alii 2001; Berlin et alii 2003.
Bozarth 1992; Alexandre et alii 1997; Albert et alii 1999; Runge, 1999; Delhon et alii 2003.
Pearsall, Piperno 1993; Blinnikov et alii 2002.
Rosen, 1992.
24)Ball et alii 2001.
25)Acest raport a fost calculat eliminând