Maliuc | Judeţ: Tulcea | Punct: Taraschina | Anul: 2015


Descriere:

Anul cercetarii:
2015
Perioade:
Preistorie;
Epoci:
Preistorie; Neolitic; Eneolitic; Epoca bronzului timpuriu;
Categorie:
Domestic;
Tipuri de sit:
Locuire;
Cod RAN:
| 160788.01 |
Județ:
Tulcea
Unitate administrativă:
Maliuc
Localitate:
Maliuc
Punct:
Taraschina
Sector:
Zona 2
Localizare:

Instituții și
Persoane implicate:
Nume Prenume Rol Instituție
Bălăşescu Adrian participant Muzeul Naţional de Istorie a României
Radu Valentin participant Muzeul Naţional de Istorie a României
Raport:
Studiul materialului faunistic din aşezarea-tell de la Taraschina – Zona 2 Lotul faunistic din Zona 2, ce însumează 14.280 de resturi, a fost studiat în totalitate. Fauna prezintă caracteristicile unor resturi menajere: un grad accentuat de fragmentare, urme lăsate de dinţii unor carnivore şi ale unor suide, la care se adaugă urme de tăiere (dezarticulare şi descărnare), de ardere şi urmele lăsate de rădăcinile plantelor. În cadrul eşantionului analizat au fost identificate următoarele clase de animale: moluşte (12 specii), peşti (11 specii), păsări şi mamifere (18 specii). Cantitatea de resturi faunistice studiate pentru fiecare ansamblu este destul de variată; totuşi, primele cinci ansambluri (E1-E5) sunt mult mai bine reprezentate (cu ceva mai mult de 1200 resturi analizate) decât ultimele două (E6 ş E7). Acest fapt poate fi explicat prin diferenţele ce privesc suprafaţa cercetată, ritmul săpăturilor şi nivelul pânzei freatice în timpul cercetărilor de teren. Din punct de vedere al numărului de resturi (NR), mamiferele sunt cele mai numeroase (44,4%); acestea sunt urmate de moluşte (38,7%). Marea varietate şi bogăţia faunei reprezentate în ansamblurile studiate sugerează practicarea unor multiple activităţi de către comunitatea eneolitică de la Taraschina: culesul moluştelor, pescuitul, vânătoarea şi creşterea animalelor. Această diversitate de activităţi legate de paleo-economia animalieră sugerează că mediul înconjurător din perioada corespunzătoare Neoliticului era diferit de cel actual şi permitea în special creşterea animalelor. Prezentul studiu arheozoologic al Zonei 2 sugerează că în cadrul aşezării-tell de la Taraschina creşterea animalelor (în principal caprine şi bovine) a jucat un rol de prim ordin. Porcul – animal domestic crescut în special pentru consum – este reprezentat în mică măsură în eşantionul avut la dispoziţie; importanţa sa este extrem de redusă. Vânatul constituie un aport foarte redus la dieta comunităţii. Cele 13 specii sălbatice identificate indică prezenţa unui cadru natural extrem de diversificat şi bogat, caracterizat de biotopuri forestiere (ilustrate de mistreţ şi pisica sălbatică) şi de spaţii deschise, aşa cum o demonstrează cele două specii de cal şi iepurele de câmp. Liziera este sugerată de bour şi căprior. Culesul moluştelor şi pescuitul reprezintă activităţi importante pentru comunitatea de la Taraschina, în special în sezonul estival. Consumul broaştei ţestoase acvatice (broasca ţestoasă de stepă este de asemenea prezentă, dar cu un singur rest) a constituit fără îndoială o practică obişnuită printre locuitorii aşezării. La Taraschina, ca de altfel şi în alte situri eneolitice, vânătoarea păsărilor a constituit o activitate mai degrabă întâmplătoare.