Maliuc | Judeţ: Tulcea | Punct: Taraschina | Anul: 2012


Descriere:

Anul cercetarii:
2012
Perioade:
Preistorie; Protoistorie; Antichitate; Evul Mediu;
Epoci:
Neolitic; Eneolitic; Epoca bronzului timpuriu; La Tène; Epoca romană timpurie; Evul Mediu;
Categorie:
Domestic;
Tipuri de sit:
Tell;
Cod RAN:
| 160788.01 |
Județ:
Tulcea
Unitate administrativă:
Maliuc
Localitate:
Maliuc
Punct:
Taraschina
Localizare:

Instituții și
Persoane implicate:
Nume Prenume Rol Instituție
Ailincăi Sorin Cristian participant Institutul de Cercetări Eco-Muzeale Tulcea
Micu Cristian Leonard participant Institutul de Cercetări Eco-Muzeale Tulcea
Mihail Florian participant Institutul de Cercetări Eco-Muzeale Tulcea
Bălăşescu Adrian participant Muzeul Naţional de Istorie a României
Florea Mihai participant Muzeul Naţional de Istorie a României
Haită Constantin participant Muzeul Naţional de Istorie a României
Radu Valentin participant Muzeul Naţional de Istorie a României
Burens Albane participant UMR 5602 Geographie de l’Environnement, Toulouse, France
Carozza Laurent participant UMR 5602 Geographie de l’Environnement, Toulouse, France
Raport:
Campania 2012 a fost organizată în două etape, fiecare dintre acestea cu obiective specifice: - Prima etapă, desfăşurată în lunile august-septembrie, a avut drept obiectiv prelucrarea unei părţi a materialului arheologic descoperit în campania 2011; - Cea de-a doua etapă s-a desfăşurat în perioada 15-30 octombrie şi a avut drept obiectiv continuarea cercetărilor din aşezarea-tell aflată în punctul Taraschina şi din zona aflată în imediata sa apropiere. În prima parte a campaniei din anul 2012, organizată în lunile august-septembrie, întreaga echipă a fost reunită în vederea prelucrării materialului arheologic înregistrat în campania 2011. În acest context, trebuie amintit că în anul 2011 au fost realizate săpături arheologice în cadrul Zonei 1 şi sondaje cu ajutorul carotierei în zona înconjurătoare sitului. La sfârşitul primei părţi a campaniei 2012 au fost realizate următoarele activităţi: - verificarea informaţiei înregistrate în fişele de unităţi stratigrafice; - finalizarea diagramei stratigrafice corespunzătoare Zonei 1 de pe aşezarea-tell şi interpretarea datelor înregistrate; - trierea şi ordonarea materialului arheologic descoperit în Zona 1 pe categorii distincte. Alături de natura materialului înregistrat (e.g. ceramică, roci, unelte piatră şlefuită, silex, os, corn şi metal, chirpici, resturi faunistice, macroresturi vegetale) a fost luată în considerare şi încadrarea sa cronologică (eneolitic, epoca romană, evul mediu). Această activitate a avut în vedere 3269 fragmente ceramice, cu o greutate de 37 kg, 41 de piese incluse în categoria roci, 105 piese din silex şi 1220 fragmente de chirpici, cu o greutate totală de 11 kg; - analiza materialului arheologic - materialul ceramic a fost în întregime desenat şi inclus în categoriile tipologice definite anterior; - analiza pieselor din silex a fost orientată spre stabilirea materiilor prime utilizate, a diferitelor faze ale lanţului operator şi a tipologiei. Pentru campania de teren din acest an membrii echipei de cercetare au stabilit două obiective specifice: - trasarea şi cercetarea unei noi suprafeţe în cadrul aşezării-tell. Această decizie a fost luată în urma analizei de ansamblu a rezultatelor cercetării din Zona 1. Echipa de proiect a luat în considerare faptul că stratul arheologic din această zonă este serios afectat de numeroase bioturbaţii, realitate ce a creat dificultăţi majore în individualizarea unităţilor stratigrafice şi interpretarea corectă a contextului arheologic. Suprafaţa deschisă în anul 2012, denumită convenţional Zona 2, corespunde carourilor J-N 53-57 (100 mp) unde anterior cercetările geofizice indicaseră o importantă anomalie. La finalul campaniei au fost individualizate şi definite următoarele realităţi arheologice: Us 2001: silt brun-închis, gros de 35 cm, asociat cu fragmente ceramice eneolitice (cultura Gumelniţa), romane şi medievale. Corespunde stratului vegetal actual; US 2002: silt omogen, maron-deschis, serios afectat de lucrările agricole. A fost individualizat în carourile N53-54; Groapa Fs 2015 (US 2003, 2004, 2014, 2016, 2017, 2018). Complexul arheologic a fost individualizat în carourile J-K-L 53-54. Prin amenajarea sa a fost afectată suprafaţa Fs 2011 (US 2012) şi Us 2005. US 2003: silt fin, cenuşiu-deschis, asociat cu un material arheologic fragmentat. Reprezintă ultima etapă de umplere a gropilor din Zona 2. Formarea sa este determinată de un fenomen natural; US 2004: silt eterogen, brun-deschis, asociat cu un material arheologic foarte fragmentat, identificat în carourile K-L 54. A fost interpretat drept o unitate detritică rezultată în urma alterării unui paleosol; US 2014: unitate stratigrafică formată din mai multe lentile de sediment. Se observă resturi lenticulare formate din chirpici arşi şi mici blocuri de argilă siltică de culoare bej. Acestea din urmă aparţin, se pare, unor fragmente de perete. La baza unităţii stratigrafice au fost individualizate lentile siltice organice, brun-închis spre negru ce corespund unei acumulări de materie organică. Acestea indică faptul că groapa a rămas pentru un timp deschisă; US 2016: strat siltic, omogen, brun-închis spre negru. Remarcăm prezenţa unei scapula de bovideu; US 2017: silt brun-închis asociat cu fragmente de chirpici şi fragmente ceramice resturi faunistice; US 2018: silt brun-închis, asociat cu un fragment de statuetă antropomorfă. US 2005: orizont siltic eterogen (suprafaţa sa a fost afectată de bioturbaţii), de culoare bej-gălbui, asociat cu mici noduli carbonatici, mici fragmente de chirpici arşi, numeroase fragmente de cochilii de Unio, resturi faunistice şi ceramică; US 2006: sediment siltic, omogen, foarte fin, maron-închis, afectat de bioturbaţii. S-a remarcat aportul redus de elemente antropice; US 2008: silt foarte fin, omogen, de culoare galben-bej ; Gropa Fs 2010 (US 2009). Complexul a fost individualizat în caroul M53. Reprezintă o amenajare cu fund plat, de 0,90 m în adâncime. US 2009: reprezintă umplutura FS 2010, în structura căreia au fost individualizate patru etape distincte: 1. resturi menajere ce formează un sediment brun-închis, siltic; 2. nivel format din resturi de chirpici şi pământ amestecat; 3. nivel de chirpici neincendiaţi; 4. resturi menajere cu matrice siltică, brun-închisă; Groapa Fs 2011 (Us 2003, 2012). Groapa, individualizată în caroul L54, a fost afectată de amenajarea Fs 2015. Us 2003: silt brun; Us 2012: silt uşor eterogen, mediu compact, brun, afectat de bioturbaţii, cu o grosime maximă în centru de aproximativ 0,30 m; Groapa Fs 2013 (US 2007). Groapă individualizată în caroul M54, de formă ovală şi profil neregulat, săpată până la o adâncime de 0,80 m (continuarea cercetării a fost împiedicată de apariţia pânzei freatice). US 2007: reprezintă umplutura Fs 2013. În structura sa au fost individualizate opt etape distincte : 1. silt compact, omogen, brun-deschis, afectat de puţine bioturbaţii, asociat cu granule de chirpici arşi, fragmente mici şi mijlocii de ceramică şi mici fragmente de scoici; 2. silt compact, omogen, brun-mediu, afectat de bioturbaţii, asociat cu fragmente ceramice de dimensiuni mici şi mijlocii, chirpici arşi şi nearşi şi puţine resturi de faună (mamifere); 3. silt compact, omogen, cenuşiu-gălbui, afectat de bioturbaţii, asociat cu chirpici şi cenuşă; 4. silt eterogen, compact, brun-mediu, afectat de bioturbaţii, asociat cu ceramică de dimensiuni mici şi mijlocii, scoici şi resturi de faună (mamifere); 5. silt compact, eterogen, brun-gălbui, afectat de bioturbaţii, asociat cu puţine fragmente ceramice de dimensiuni medii, scoici (întregi şi fragmentare) şi foarte puţine resturi faunistice; 6. silt fin, compact, omogen, afectat de bioturbaţii, asociat cu foarte puţin material arheologic; 7. silt compact, eterogen, brun-cenuşiu, asociat cu fragmente ceramice de mici dimensiuni, chirpici şi puţine resturi faunistice; 8. silt fin, compact, eterogen, brun-închis, afectat de bioturbaţii, asociat cu puţine fragmente ceramice de dimensiuni mici şi medii. Şi în acest an au fost realizate câteva foraje în apropierea aşezării-tell. Dintre acestea, cel notat convenţional Log 10, amplasat la aproximativ 40 m de tell, a permis extragerea unei carote din care au fost prelevate peste 55 de eşantioane destinate analizelor de laborator. Nu acelaşi lucru a fost constatat în cazul forajului notat convenţional Log 9, din a cărui carotă au fost prelevate 8 eşantioane, toate fără importanţă din punct de vedere al rezultatelor analizei de laborator.