Mălăieştii de Jos | Comuna: Dumbrăveşti | Judeţ: Prahova | Punct: La Mornel | Anul: 2010
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Anul cercetarii:
2010
Perioade:
Preistorie; Protoistorie;
Epoci:
Neolitic; Eneolitic; Epoca bronzului timpuriu; La Tène;
Categorie:
Domestic;
Tipuri de sit:
Aşezare deschisă;
Cod RAN:
| 131498.01 |
Județ:
Prahova
Unitate administrativă:
Dumbrăveşti
Localitate:
Mălăieştii de Jos
Punct:
La Mornel
Localizare:
| 131498.01 |
Fără Ilustrații
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Frînculeasa | Alin | participant | Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova |
| Negrea | Octav | participant | Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova |
| Şerban | Nicolae | participant | Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova |
| Andreescu | Radian-Romus | participant | Muzeul Naţional de Istorie a României |
Raport:
Obiectivele principale ale campaniei 2010 au fost următoarele: - finalizarea cercetării sectoarelor 13A, 13C, 15, deschiderea unor noi suprafeţe pentru observaţii specifice privind planul şi evoluţia internă ale aşezării, deschiderea unor secţiuni care să suprapună zona de acces (vestică) pentru a verifica dacă situl este fortificat artificial, cercetări în afara sitului eneolitic prin realizarea unor sondaje arheologice, cercetări de suprafaţă în zona dealului Coţofeneşti, cercetări de suprafaţă în zona localităţii Dumbrăveşti pentru identificarea altor situri arheologice.
Am continuat cercetările în St.13A, 13C, dar şi 15, toate nefinalizate în campania precedentă. Am trasat şi o secţiune în afara aşezării eneolitice, pe terasa Mornelului, la VNV de aceasta, sondajul SIIβ a fost orientat E - V, şi a avut dimensiunile de 69 x 1m. De asemenea pentru cercetarea zonei de acces în aşezarea eneolitică am prelungit spre V S.X cu 5 m pe o lăţime de 2 m.
Descoperiri arheologice: au fost cercetate parţial două locuinţe de suprafaţă (L5 şi L6), puternic incendiate, mai multe gropi, zone exterioare locuinţelor. Locuinţa 5 descoperită şi cercetată în mai multe campanii a fost finalizată. L6 a fost descoperită în această campanie în St.15. Acoperă cea mai mare parte a acestui sector, este incendiată. În L6 sub dărâmături au fost descoperite în jur de 20 vase întregibile, un vas zoomorf cu capac, mai multe statuete antropomorfe, o reprezentare antropomorfă de tip phallus, foarte multe unelte, un vas askos, două mici suporturi conice, greutăţi de ţesut.
În St.13C am realizat un sondaj stratigrafic ce a coborât până în statul natural al terasei. Am observat cum comunitatea eneolitică a amenajat marginea de E a terasei ce în prezent are o pantă spre E. Au fost realizate trei trepte pentru a avea suprafeţe plane în vederea construirii locuinţelor sau a altor dependinţe specifice. Săpătura treptelor se opreşte deasupra nivelului natural de pietriş.
În SX trasată în zona de acces spre aşezare am observat că nivelul arheologic apare mult mai jos decât în aşezare, pigment de chirpici, fragmente ceramice fiind descoperite până în nivelul natural de pietriş al terasei, ceea ce pare să indice prezenţa unei amenajări sau a unui spaţiu adâncit artificial ce în prezent este în parte colmatat. Lipsa unei săpături extinse ne împiedică să definim acest spaţiu drept un şanţ de fortificare sau de delimitare.
În sondajul SIIβ trasat la V de aşezarea eneolitică am identificat mai multe complexe arheologice din epoca bronzului, dar şi Latène. Majoritatea materialelor sunt atipice, lucrate la mână, iar cele decorate au brâuri alveolate. Stratul arheologic identificat la adâncimea de 0,35/0,40 m, sub nivelul arabil nisipos, avea culoarea brun-negricioasă, grosimea de 0,20/0,30 m. Complexele descoperite în număr de 8 sunt de tip groapă, dar şi o locuinţă adâncită. O groapă avea formă de sac, se adâncea în nivelul argilos gălbui-roşcat steril din punct de vedere arheologic. A fost identificat parţial şi un complex arheologic definit printr-o grupare de pietre ce par aşezate intenţionat.
Am realizat şi cercetări de suprafaţă şi sondaje arheologice la V de sit în apropiere dealului Coţofeneştilor pe care a fost descoperit la începutul sec. XX un coif de aur din sec. IV a.Chr. Am identificat trei noi situri arheologice din a doua epocă a fierului, unul situat la 100 m V de DJ ce merge spre Slănic, al doilea se află la baza dealului Coţofeneşti la SE de acesta, pe un platou întins. Al treilea se află pe un platou aflat pe vârful Ţurlea, ce domină zona prin altitudine. Acest sit are amenajată la bază şi o terasă. Am realizat şi foarte multe sondaje în afara sitului eneolitic cu carotiera manuală aflată în dotarea instituţiei.
În anul următor ne propunem finalizarea cercetării locuinţei 6 şi a St.15, lărgirea spre E a respectivului sector, deschiderea unor noi secţiunii din afara sitului eneolitic, finalizarea a St.13C, cercetări de teren în jurul sitului.