Mălăieştii de Jos | Comuna: Dumbrăveşti | Judeţ: Prahova | Punct: La Mornel | Anul: 2003
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Anul cercetarii:
2003
Perioade:
Preistorie;
Epoci:
Neolitic; Eneolitic; Epoca bronzului timpuriu; Epoca bronzului; Hallstatt;
Categorie:
Domestic; Neatribuit;
Tipuri de sit:
Locuire;
Cod RAN:
| 131498.01 |
Județ:
Prahova
Unitate administrativă:
Dumbrăveşti
Localitate:
Mălăieştii de Jos
Punct:
La Mornel
Localizare:
| 131498.01 |
Lista Ilustrațiilor - 1
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Frînculeasa | Alin | participant | Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova |
| Paveleţ | Eugen-Cristian | participant | Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova |
| Andreescu | Radian-Romus | participant | Muzeul Naţional de Istorie a României |
| Nica | Tiberiu | participant | Universitatea "Valahia", Târgovişte |
| Scumpu | Virgil | participant | Universitatea "Valahia", Târgovişte |
Raport:
Proiectul "Începuturile civilizaţiei europene. Neo-eneoliticul la Dunărea de Jos"
Situl a fost semnalat la începutul anilor ’80 de către E. Comşa şi V. Georgescu, ce au efectuat aici cercetări de suprafaţă. Materialul recuperat de la suprafaţă a fost încadrat aspectului cultural Stoicani-Aldeni. În anul 2002 au fost iniţiate cercetări sistematice în acest sit, în cadrul unui proiect ce vizează abordarea ariei nordice a culturii Gumelniţa.
Obiective: cercetarea locuinţelor de suprafaţă (şi a zonelor exterioare acestora), pentru determinarea tipului şi a modului de construcţie şi a evoluţiei interne a aşezării; cercetări de teren în zona aşezării pentru descoperirea altor situri, în vederea dezvoltării unui proiect care să vizeze întreaga vale a râului Vărbilău; recuperarea de material osteologic, pentru determinări arheozoologice, în contextul în care, în campania precedentă nu am putut recupera decât o cantitate foarte mică de oase. Am dorit să observăm dacă aceasta este o caracteristică a sitului, sau dacă aciditatea solului influenţează această stare de fapt.
Cercetarea a căpătat şi caracter de salvare, în contextul apariţiei la suprafaţă, mai ales în zona centrală, a unor zone bine individualizate de chirpic ars la roşu, mărunţit, ce indică o puternică afectare a sitului de lucrările agricole. De asemene, plasarea aşezării în marginea terasei, într-o zonă unde râul Vărbilău descrie un cot, determină o eroziune accentuată a sitului. În ruptura terasei se observă o înclinare accentuată a straturilor spre apă (E), sugerând o puternică alunecare a pământului spre albia râului, ceea ce duce iremediabil la distrugerea aşezării.
Lucrările din campania anului 2003 s-au limitat la trasarea şi cercetarea a două sectoare. Acestea sunt plasate la 0,5 m S de S II/2003, paralele cu respectiva secţiune şi la 0,5 m V de S I/2002. Sectoarele denumite convenţional St. 1 şi St. 2 de la E la V, au dimensiuni de 6 x 6 m, despărţite între ele de un martor
Cercetările din această campanie au dus la identificarea unor zone bine individualizate, legate direct de diverse activităţi desfăşurate în cadrul aşezării. Au fost identificate patru zone distincte:
- o zonă ce acoperea mare parte a St 1, parţial St. 2 (partea de E), caracterizată prin prezenţa unei cantităţi importante de ceramică fragmentară. Remarcăm în această zonă descoperirea unei cantităţi reduse de material osteologic.
- o posibilă "zonă menajeră", exterioară lui L1/2002, în St 2, zona de SV, caracterizată prin prezenţa cenuşii, lemnului ars, a oaselor (zona cu cea mai mare aglomerare de oase), chirpici ars, mărunţit, ceramică foarte fragmentară;
- zona de NV a St. 2 în care a fost descoperit colţul de SV al L1/2002, individualizat prin lipituri succesive. Ca şi în campania din anul 2002, am observat că iniţial s-a realizat o amenajare a podelei locuinţei, printr-o nivelare cu lut gălbui cu o grosime de 5 - 7 cm, peste aceasta realizându-se mai multe lutuieli succesive. În colţul de V al complexului, dar şi pe latura de S, am descoperit gropi de par, cu diametre de 0,15-0,20 m.
-cel mai interesant complex a apărut în colţul sud-estic al St. 1. unde a fost descoperit pe o distanţă de aproape 5 m, pe direcţia NE - SV un aliniament alcătuit dintr-un fel de "postamente" în formă de trunchi de con. Aceste elemente, cu diametre cuprinse între 0,26 şi 0,44 m, cu o adâncime de cca. 0,20 m (postamentul nr. 2) au fost realizate prin introducerea în gropi a chirpicului ars neuniform, chirpici ce a fost apoi presat, partea superioară fiind făţuită cu lut.
Deasupra "postamentelor" nr. 3-5 se observă o zonă arsă la roşu, dar care nu are aspectul unei mase compacte de chirpici ars. După secţionarea ei s-a putut remarca grosimea maximă de numai 5-6 cm. Complexul nu a fost săpat în întregime, concluziile având un caracter preliminar, cercetarea urmând să fie continuată în campania din anul 2004. Nu au fost descoperite urme de lemn ars care să sugereze prezenţa unei locuinţe cu tălpi de lemn, suspendată pe aceste "postamente".
În această campanie a fost recuperată o cantitate importantă de ceramică, în general foarte fragmentată. Ceramica poate fii împărţită în cele trei categorii clasice: grosieră, semifină şi fină. Remarcăm calitatea foarte bună a ceramicii fine, dar şi a celei semifine. Au fost descoperite mai multe vase miniaturale întregi sau întregibile. Foarte puţină ceramică este decorată, în general prin incizii, iar cea pictată a fost identificată doar prin câteva fragmente, pictate cu roşu sau alb înainte de ardere.
Plastica antropomorfă şi zoomorfă este în general fragmentară. Remarcăm o statuetă antropomorfă fragmentară din lut ars (Î = 9,5 cm), în poziţie semişezând, cu fesele realist modelate. Au fost descoperite multe cozi de linguri şi polonice, plate sau circulare în secţiune. Unele sunt îndoite la partea proximală în unghi de 90°, având analogii cu descoperiri similare din aşezările atribuite aspectului cultural Stoicani-Aldeni.
Au fost descoperite unelte din piatră cioplită şi şlefuită, alături de multe resturi de debitaj (aşchii), ceea ce sugerează că uneltele erau prelucrate în cadrul aşezării, această activitate fiind subliniată şi de descoperirea mai multor percutoare din piatră. Remarcăm şi anul acesta descoperirea unei cantităţi importante de piatră în săpătură. Sunt pietre de râu, ce au suprafeţe plane, de dimensiuni mari 0,20-0,40 m lungime, dar şi roci calcaroase în general având forma sferică cu dimensiuni variabile, ajungând să aibă diametre de până la 0,40 m.
Cercetările de teren efectuate în zona sitului au dus la identificarea unor urme sporadice de locuire aparţinând epocii bronzului, civilizaţiei hallsttatiene sau civilizaţiei geto-dace.
Cercetările viitoare se vor concentra asupra zonei centrale a aşezării, zona în care sunt vizibile urmele unor locuinţe deranjate de lucrările agricole.
Rezumat:
Obiectivele campaniei din 2003 au fost: cercetarea locuinţelor de suprafaţă (şi a zonelor exterioare acestora), pentru determinarea tipului şi a modului de construcţie şi a evoluţiei interne a aşezării; cercetări de teren în zona aşezării pentru descoperirea altor situri, în vederea dezvoltării unui proiect care să vizeze întreaga vale a râului Vărbilău; recuperarea de material osteologic, pentru determinări arheozoologice. Cercetările de teren efectuate în zona sitului au dus la identificarea unor urme sporadice de locuire aparţinând epocii bronzului, civilizaţiei hallsttatiene sau civilizaţiei geto-dace. Cercetările viitoare se vor concentra asupra zonei centrale a aşezării, zona în care sunt vizibile urmele unor locuinţe deranjate de lucrările agricole.