Mada | Comuna: Balşa | Judeţ: Hunedoara | Punct: Peştera Zidită | Anul: 1998
CC BY-SA 4.0 Fără Ilustrații
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Căstăian | Mihai Cristian | participant | Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane, Deva |
| Ţuţuianu | Costin Daniel | participant | Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane, Deva |
| Pinter | Zeno-Karl | participant | Universitatea "Lucian Blaga", Sibiu |
Raport:
Cercetarea arheologică efectuată în toamna anului 1998 (15-23 octombrie) a vizat un tip aparte de monument medieval, o peşteră fortificată. Satul Mada, aparţinător comunei Balşa, se află în bazinul superior al văii Geoagiului, geografic încadrată în marea unitate de relief a Munţiilor Apuseni, respectiv ramura lor sudică Munţii Metaliferi.
Peştera Zidită se găseşte la nord-est de localitate, la sfârşitul spectaculoaselor Chei ale Măzii, pe versantul apusean al Piesei Mari, la 410 m altitudine, situată la o înălţime relativă de aproape 100 m. faţă de firul văii, având o dezvoltare de 545 m şi o denivelare de + 18 m. O cărare abruptă şi piezişă permite ascensiunea până la nivelul intrării, aflat la 7-8 m faţă de baza stâncii. Deschiderea cavităţii este de 20 m., iar înălţimea medie este de 3 m, sub forma unei săli de cca. 180 mp., din care pornesc galeriile peşterii. Zidul, cu un traiect rectiliniu, realizat din bolovani de calcar, legaţi cu mortar, are grosimi cuprinse între 0,9-1,25 m, şi se pare, obtura în vechime întreaga deschidere. Demantelat total spre extremitatea nordică, şi parţial în rest, zidul păstrează urmele unei uşi de acces, în sectorul sudic, amenajarea unei platforme şi a lăcaşelor de tragere pentru armele de foc, precum şi urmele unor structuri de lemn îmbrăcate în zidărie.
Săpătura arheologică a cuprins realizarea a două secţiuni, prima S1, în gura peşterii, perpendiculară pe zidul fortificaţiei, cea de a doua, S2, la baza stâncii.
S1, cu dimensiunile de 8,5 x 2 m, a pus în evidenţă urmele unei locuiri preistorice, medievale (sec XIII-XIV), iar în imediata apropriere a zidului, ceramică, oase şi obiecte de fier databile în sec XVII-XVIII.
S1, (6x2 m), a permis observarea unui nivel de locuire aparţinând culturii Coţofeni, precum şi materiale Wietenberg şi hallsttat-iene, iar în poziţie secundară, materiale medievale.
Note:
1.
1Menţionăm că în luna aprilie anului 1998 a fost efectuată o periegheză de către Anca Păunescu şi Dana Mihai, prilej cu care au fost observate multe fragmente de cărămidă şi fragmente ceramice dacice, ceea ce ne-a determinat să credem că aici s-ar afla biserica mănăstirii Flămânda, ctitorie a boierului Hrănite Blagodescu, din Oraşul de Floci, identificare care corespundea şi datelor documentare.