Luncaviţa | Judeţ: Tulcea | Punct: Cetăţuia | Anul: 2001
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Titlu raportului:
Studiu sedimentologic în asezarea gumelniteana Luncavita - Cetatuie, campania 2001. Raport prelimina
Anul cercetarii:
2001
Perioade:
Preistorie;
Epoci:
Neolitic; Eneolitic; Epoca bronzului timpuriu;
Categorie:
Domestic;
Tipuri de sit:
Tell;
Cod RAN:
| 160699.02 |
Județ:
Tulcea
Unitate administrativă:
Luncaviţa
Localitate:
Luncaviţa
Punct:
Cetăţuia
Localizare:
| 160699.02 |
Lista Ilustrațiilor - 4
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Maillé | Michel | participant | Association pour la Sauvegarde du Patrimoine Archéologique Aveyronnais, France |
| Poujol | Jean | participant | Association pour la Sauvegarde du Patrimoine Archéologique Aveyronnais, France |
| Marinescu Bîlcu | Silvia | participant | Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti |
| Micu | Cristian Leonard | participant | Institutul de Cercetări Eco-Muzeale Tulcea |
| Bălăşescu | Adrian | participant | Muzeul Naţional de Istorie a României, Centrul Naţional de Cercetări Pluridisciplinare |
| Haită | Constantin | participant | Muzeul Naţional de Istorie a României, Centrul Naţional de Cercetări Pluridisciplinare |
| Radu | Valentin | participant | Muzeul Naţional de Istorie a României, Centrul Naţional de Cercetări Pluridisciplinare |
Raport:
În cadrul campaniei de cercetări arheologice din anul 2001, studiul sedimentologic a avut în vedere:
-Studiul succesiunii sedimentare înregistrate în cadrul unui sondaj stratigrafic;
-Studiul sedimentologic al structurilor antropice cercetate în suprafaţa de săpătură.
Sondajul stratigrafic a avut ca scop de a aduce informaţii necesare pentru precizarea a două aspecte, deosebit de importante în studiul acestui sit arheologic:
-Înregistrarea întregii succesiuni stratigrafice atribuite culturii Gumelniţa;
-Observarea relaţiilor stratigrafice dintre depunerea antropică şi depozitele de terasă şi, eventual, identificarea unui şanţ de apărare menţionat în literatura de specialitate ca fiind observat prin cercetări anterioare.
Succesiunea observată în cadrul sondajului stratigrafic poate fi descrisă, în linii generale, astfel (în succesiune stratigrafică normală):
1. Nivel siltic, gălbui, omogen, compact, cu structură de bioturbaţie datorată faunei, cu rare granule carbonatice, fără constituenţi antropici.
Nivel natural al terasei, steril din punct de vedere arheologic.
2. Nivel siltic, gălbui, relativ omogen, compact, cu structură de bioturbaţie, rare granule carbonatice şi foarte rari constituenţi antropici (chirpici ars şi ceramică).
Nivel de sol natural, dezvoltat pe acumularea de terasă.
3. Nivel siltic, gălbui, uşor eterogen, moderat compact, uneori friabil, cu structură în blocuri, ce include rari constituenţi antropici (chirpici ars şi ceramică).
Nivel ocupaţional aparţinând culturii Gumelniţa A2.
4. Nivel siltic, brun, relativ omogen, moderat compact, cu structură granulară şi agregată, rare fragmente de chirpici ars şi ceramică.
Coluviu parţial contemporan (?) locuirii Gumelniţa A2.
5. Nivel siltic, brun închis, friabil, cu structură agregată bine dezvoltată, frecvente rădăcini actuale, rare fragmente de chirpici ars şi ceramică.
Nivel de sol actual.
Mai notăm faptul că nivelurile 3 şi 2 sunt străbătute de o groapă de mici dimensiuni, probabil o groapă de par, situată în apropierea zonei în care există o schimbare a pantei actuale, ce poate corespunde cu limita de extindere a suprafeţei locuite în perioada culturii Gumelniţa. Umplutura acestei gropi este reprezentată printr-un silt brun închis şi brun gălbui, eterogen, cu rare fragmente de chirpici ars şi ceramică.
De asemenea, important de menţionat este şi faptul că nivelurile 1, 2, 3 şi 4 sunt tăiate de marginea unei gropi de mari dimensiuni, care coboară către partea inferioară a aşezării neolitice, iar în interiorul acesteia a fost observată o umplutură siltică, brună, omogenă, compactă până la foarte compactă, ce include rare fragmente ceramice, de chirpici ars şi piatră, obiecte din fier sau lut, ca şi fragmente de lemn descompus şi rădăcini actuale.
Inventarul arheologic din această umplutură este atribuit perioadei romane.
Este posibil ca această umplutură să reprezinte, din punct de vedere sedimentologic, un sol remaniat.
Din rezultatele preliminare prezentate mai sus se desprind următoarele concluzii:
-în zona cercetată prin sondajul stratigrafic nu a fost identificat decât un singur nivel de locuire neolitică, atribuit culturii Gumelniţa A2. Prezenţa coluviului ce poate fi contemporan, măcar în parte, locuirii pe baza căreia se formează, ar putea indica prezenţa celui de al doilea nivel de locuire gumelniţeană.
-nu a fost identificată nici o structură care să corespundă şanţului de apărare al aşezării gumelniţene, menţionat în literatura de specialitate ca fiind observat prin cercetări anterioare.
-prin acest sondaj stratigrafic a fost evidenţiată o groapă de mari dimensiuni (tranşee ?) ce poate fi atribuită perioadei romane.
Din fiecare din straturile 2, 3 şi 4 a fost prelevat câte un eşantion micromorfologic. Un alt eşantion a fost prelevat din umplutura gropii atribuite perioadei romane. Studiul microscopic al secţiunilor subţiri va aduce informaţii detaliate asupra modului de formare al straturilor eşantionate.