Luna | Judeţ: Cluj | Punct: Nod Rutier | Anul: 2016
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Anul cercetarii:
2016
Perioade:
Preistorie; Evul Mediu;
Epoci:
Preistorie; Epoca migraţiilor;
Categorie:
Domestic; Religios, ritual şi funerar;
Tipuri de sit:
Aşezare deschisă; Necropolă plană;
Cod RAN:
| 55366.01 |
Județ:
Cluj
Unitate administrativă:
Luna
Localitate:
Luna
Punct:
Nod Rutier
Localizare:
| 55366.01 |
Lista Ilustrațiilor - 1
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Ferenczi | Márton | participant | Instiuție Nedefinită |
| Gheorghiţă | Florin | participant | Instiuție Nedefinită |
| Grec | Florin | participant | Instiuție Nedefinită |
| Gyurka | Orsolya | participant | Instiuție Nedefinită |
| Péter | Szilvia Sára | participant | Instiuție Nedefinită |
| Kócza | Richárd Róbert | participant | Instiuție Nedefinită |
| Fülöp | Réka | participant | Instiuție Nedefinită |
| Keresztes | Timea | participant | Instiuție Nedefinită |
| Bedő | Eszter | participant | Instiuție Nedefinită |
| Kövecsi | Akos | participant | Instiuție Nedefinită |
| Barabás | Dóra | participant | Instiuție Nedefinită |
| Pupeză | Luca Paul | responsabil | Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei, Cluj-Napoca |
| Nagy | Szabolcs | participant | Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei, Cluj-Napoca |
| Roman | Cristian Aurel | participant | Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei, Cluj-Napoca |
| Piroska | Eszter | participant | Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca |
Raport:
Situl arheologic Luna - Nod Rutier se află pe prima terasă de pe malul drept al râului Arieş la ieşirea din Câmpia Turzii spre Târgu Mureş, de-a lungul DN 15. A fost identificat în 1999 cu ocazia lărgirii DN 15 (57) şi parţial investigat în perioada 2009-2010, cu prilejul unei ample cercetări arheologice preventive desfăşurate în cadrul proiectului Autostrada Transilvania. Începând din anul 2013 cercetare arheologică este sistematică (58). Situl arheologic se extinde şi în afara zonei afectate de proiectul Autostrada Transilvania. Din cele 20,9 ha afectate iniţial de proiect situl arheologic ocupă circa 5 ha, din care a fost cercetată până în prezent aproximativ 1,5 ha (zona bretelei de legătura între Autostrada şi DN15). Restul suprafeţei a fost decopertat doar parţial fiind identificate şi luate în evidenţă complexele arheologice, fără a fi şi cercetate.
Pe parcursul campaniilor de cercetare 2009-2016 au fost identificate 692 de complexe, dintre care 625 sunt complexe funerare (morminte) şi 67 sunt complexe de habitat (gropi, cuptoare, locuinţe). Cercetarea a fost finalizată până în prezent pentru aproximativ 60% din aceste complexe arheologice.
Din cercetările preventive din 2009-2010 şi cele sistematice din 2013–2015 reiese că situl cuprinde două aşezări şi trei necropole, care aparţin epocii avare. Cele două zone cu complexe de habitat au fost cercetate disproporţionat: în prima zonă s-au conturat 4 complexe (două locuinţe şi două gropi), iar în cealaltă zonă 63 de complexe (gropi, cuptoare, locuinţe). În aşezarea mai bine cercetată s-au putut observa elemente de sistematizare: locuinţe aliniate de-a lungul unei trame stradale. Structura aşezării pare că nu s-a modificat în timp, locuinţele din diferite perioade ale epocii avare fiind dispuse pe aceeaşi aliniament, uneori chiar suprapuse. Evoluţia aşezării, cel puţin în această zonă, nu era continuă. În anumite perioade zona n-a făcut parte din aşezarea propriu-zisă, fiind folosită ca loc de înmormântare.
Mormintele descoperite sunt toate de inhumaţie şi au apărut între cele două zone cu complexele de locuit. S-au constatat spaţii de delimitare între zonele cu morminte, ceea ce ar sugera existenţa a trei necropole (numite convenţional Necropola I, II şi III, după amplasarea lor pe teren începând de la sud spre nord). Aceste trei necropole sunt separate mai mult spaţial, deoarece din punct de vedere temporal diferenţe clare se pot observa numai în cazul mormintelor din a treia necropolă faţa de celelalte două. Necropola II, parţial, şi Necropola III suprapun zona cu mai multe complexe de habitat cercetate până în prezent. Necropola I şi Necropola II pot fi datate în epoca avară timpurie şi mijlocie, cu o frecvenţă mai mare în primele două treimi al sec. VII. Necropola III a fost datată pe parcursul sec. VIII–IX.
Cercetările din anul 2016 s-au desfăşurat pe suprafaţa decapată mecanic în 2010, mai precis în acele zone unde au fost identificate anterior atât complexe funerare cât şi de habitat. Lucrările s-au derulat în mai multe etape. Mai întâi a fost curăţată vegetaţia crescută după încheierea cercetărilor din 2015, pe toată suprafaţa de cca. 1 ha decopertată anterior. A urmat apoi reidentificarea şi marcarea complexelor arheologice. Cercetarea propriu-zisă a însemnat golirea complexelor prin săpare manuală, documentarea lor grafică şi fotografică, întocmirea de fişe, alcătuirea planului topografic, precum şi împachetarea şi înregistrarea materialului. Ultima etapă, prelucrarea primară al materialului descoperit (spălare, sortare, inventariere şi depozitare) s-a desfăşurat în Laboratorul de Restaurare al MNIT.
În campania 2016 a fost cercetată în total o suprafaţă de cca 400 m2 şi au fost finalizate 33 complexe arheologice (3 locuinţe, 4 gropi, un cuptor şi 25 morminte). S-a descoperit şi un complex nou, cea ce face ca numărul celor identificate până în prezent să fie de 692. Dintre aceste complexe, doar 421 au fost cercetate, incluzând aici şi pe cele din 2016. Cu excepţia unui singur complex preistoric, celelalte complexe cercetate în 2016 aparţin epocii avare.
Complexul preistoric a fost parţial afectat de groapa unei locuinţe din epoca avară. Este vorba de o groapă, probabil menajeră, de formă circulară, cu pereţi aproape drepţi şi cu fund uşor albiat. Umplutura gropii consta din pământ negricios cu pigmenţi de cărbune, bucăţi mici de chirpic şi câteva lentile de lut. S-au găsit puţine fragmente ceramice şi oase de animale. Fragmentele ceramice datează complexul în neolitic sau în eneolitic.
Pentru epoca avară, cercetările s-au desfăşurat atât în necropolă cât şi în aşezare. Prima zonă cercetată în 2016 se află la marginea sudică a aşezării cu mai multe complexe identificate, cea care în anumite porţiuni este suprapusă de Necropola II. Până la finalul campaniei, aici au fost cercetate integral 3 locuinţe şi 3 gropi. Cele trei locuinţe săpate sunt amplasate aproximativ pe acelaşi aliniament şi fac parte dintr-un ansamblu de locuinţe situate aproximativ pe aceeaşi direcţie orientată NE-SV, probabil de-a lungul unui drum. În plan, locuinţele aveau formă rectangulară cu colţurile mai mult sau mai puţin rotunjite. Erau uşor adâncite în pământ, cu suprafaţa locuibilă de cca. 7 respectiv 13 m2. Podeaua locuinţelor a fost amenajată prin bătătorire. Urmele gropilor de stâlpi care susţineau pereţii şi acoperişul au fost sesizate în fiecare locuinţă. Instalaţiile de foc au fost surprinse pe latura de NV. Este vorba de cuptoare de tip pietrar, cu vatră ovală, puţin albiată în podea şi pereţii realizaţi din pietre de râu de dimensiuni mari şi medii. Una dintre locuinţe, în afară de pietrar mai avea şi un cuptor din lut săpat în perete, pe aceeaşi latură a locuinţei, dar în colţul opus. Din acest cuptor s-a păstrat doar vatra şi o parte din gura de alimentare. Foarte probabil că acest cuptor a fost folosit pentru copt pâine.
Din umplutura gropilor au fost recoltate puţine fragmente ceramice, oase de animale şi foarte puţine obiecte de fier. Lipsa pieselor din metal preţios îngreunează datarea acestor complexe. Fragmentele ceramice ornamentate cu benzi de linii orizontale şi cu decor în val datează complexele de habitat în epoca avară târzie, fără a oferi posibilitatea unor datări mai exacte.
În privinţa descoperirilor funerare, cercetările din 2016 s-au desfăşurat la marginea nordică a Necropolei II. Din cele 25 morminte săpate, 24 aparţin epocii avare timpurii şi mijlocii. Cu câteva excepţii, mormintele au fost jefuite încă din antichitate. Puţinele materiale arheologice (vase de ofrandă din lut, cuţit de fier, pieptene din os, cataramă de fier, obiecte din bronz) s-au păstrat de obicei fragmentar şi au apărut în poziţii secundare. Doar 4 dintre mormintele cercetate, situate la periferia nordică a necropolei, nu au fost jefuite. Două dintre ele erau morminte de femei, cu inventar funerar modest. Se remarcă descoperirea unui cercel din argint de foarte bună calitate, ajuns aici din Imperiul Bizantin. Cel mai important mormânt din acest grup nejefuit aparţine unui bărbat îngropat cu obiecte de inventar specifice războinicilor germanici târzii.
În apropierea mormântului de războinic au fost identificate alte două morminte: unul de copil şi, lipit de acesta, unul de cal. Piesele de harnaşament descoperite în mormântul de cal sunt tipice pentru epoca avară şi datează mormântul în secolul VII.
În campania din 2016 a fost identificat şi un complex funerar nou, în Necropola III. Ca şi obiecte de inventar avea depus inel de bandă din bronz şi un cuţit de fier.
Note:
1.
57. Lazarovici Gh., Meşter M., CCA - campania 1999, nr. 35.
58. Roman C. A., Nagy Sz., Piroska E., Tecar T. , Luna, jud. Cluj, punct: Nod Rutier, în CCA - campania 2013, 2014, p. 83-84. Pupeză P., Nagy Sz., Piroska. E., Roman C.A., Luna, com. Luna jud. Cluj, punct: Nod Rutier, în CCA - campania 2014, 2015, p. 100–101. Pupeză P., Nagy Sz., Piroska. E., Roman C.A., Luna, com. Luna jud. Cluj, punct: Nod Rutier, în CCA - campania 2015, 2016, p. 53–54.