Luna | Judeţ: Cluj | Punct: Nod Rutier | Anul: 2014
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Anul cercetarii:
2014
Perioade:
Evul Mediu;
Epoci:
Epoca migraţiilor; Epoca medievală timpurie;
Categorie:
Neatribuit; Domestic; Religios, ritual şi funerar;
Tipuri de sit:
Locuire; Locuire civilă; Necropolă; Necropolă plană;
Cod RAN:
| 55366.01 |
Județ:
Cluj
Unitate administrativă:
Luna
Localitate:
Luna
Punct:
Nod Rutier
Localizare:
| 55366.01 |
Fără Ilustrații
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Pupeză | Luca Paul | responsabil | Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei, Cluj-Napoca |
| Nagy | Szabolcs | participant | Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei, Cluj-Napoca |
| Roman | Cristian Aurel | participant | Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei, Cluj-Napoca |
| Antal | Adriana | participant | Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca |
| Barb | Claudiu | participant | Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca |
| Ferenczi | Márton | participant | Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca |
| Piroska | Eszter | participant | Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca |
| Sajter | László | participant | Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca |
| Pop | Anca | participant | Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca |
| Péter | Szilvia Sára | participant | Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca |
| Szabó | Bernadette | participant | Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca |
| Kócza | Richárd Róbert | participant | Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca |
Raport:
Situl arheologic Luna - Nod Rutier este amplasat la ieşirea din Câmpia Turzii spre Târgu Mureş, de-a lungul DN 15. Din punct de vedere administrativ se află parţial în zona oraşului Câmpia Turzii şi parţial în zona comunei Luna. Geografic, situl arheologic ocupă prima terasă de pe malul drept al râului Arieş.
Primele descoperiri din zonă au fost semnalate în anul 1999, în contextul lărgirii DN 15. Atunci au fost cercetate câteva locuinţe adâncite datate în epoca romană târzie şi în evul mediu timpuriu(82). Cercetările au fost reluate în 2009, în cadrul proiectului Autostrada Transilvania. Iniţial, din cele 20,9 ha vizate de către proiect, s-a delimita spaţial o zonă de circa 5 ha cu descoperiri arheologice, dar având în vedere priorităţile de construcţie, doar o suprafaţă de aproximativ 1 ha a fost cercetată. Pe restul de 4 ha s-a făcut doar o decopertare parţială fiind identificate o parte din complexele existente fără a fi cercetate. Aşa cum o arată repartiţia spaţială a complexelor şi a materialului identificat până în prezent, situl continuă şi în afara zonei vizate iniţial de proiectului Autostrada Transilvania, dimensiunea sa totală fiind mai mare.
În toamna anului 2010 toate lucrările la Nodul Rutier au fost întrerupte brusc din cauza incapacităţii beneficiarului de a finanţa mai departe proiectul de construcţie blocându-se totodată şi cercetarea arheologică. Ca urmare, neavând siguranţa că lucrările de construcţie vor continua în viitorul apropiat, în anul 2013 cercetările arheologice au fost reluate sub formă unora sistematice83. Faţă de rezultatele cercetărilor preventive cele ale cercetării sistematice au fost mai modeste datorită lipsei de fonduri (şantierul nu a beneficiat de finanţare din partea Ministerului Culturii, costurile ultimelor campanii fiind acoperite din bugetul redus al MNIT şi din sponsorizările obţinute de la firma S.C. TRANSARCHAEO SRL).
Descoperirile din campaniile arheologice din 2009-2010 şi 2013 au evidenţiat faptul că este vorba despre cel mai mare sit de epocă avară din România (secolele VI–X). Au fost identificate 687 de complexe, dintre care 621 de complexe funerare (morminte) şi 66 de complexe de habitat (gropi, cuptoare, locuinţe adâncite). Doar pentru aproximativ 350 dintre aceste complexe arheologice cercetarea a fost finalizată.
Locuinţele din aşezare sunt de formă patrulateră, cu colţurile rotunjite, fiind parţial adâncite în pământ. S-au putut observa o anumită sistematizare a aşezării, locuinţe fiind aliniate conform unei trame stradale. Descoperirea unor cuptoare pentru ars ceramica şi a unei mari cantităţi de zgură, indică puternice activităţi meşteşugăreşti. În ceea ce priveşte complexele funerare, ritul de înmormântare a fost exclusiv inhumaţia, iar harta descoperirilor ne indică concentrare a mormintelor în trei zone distincte. După inventarul funerar se pot diferenţia clar două faze cronologice. Un grup restrâns de morminte indică un orizont ulterior funcţionării aşezării, unele morminte fiind amplasate chiar în fosta aşezare, prezentând un inventar diferit.
Campania din anul 2014 a avut două etape. Prima etapă a însemnat pregătirea cercetării în suprafaţa de cca. 1 ha decapată în anul 2010, prin curăţarea manuală, reidentificarea şi marcarea complexelor arheologice. A doua etapă a campaniei a vizat cercetarea propriu-zisă: săparea manuală a complexelor, documentarea lor grafică şi fotografică, întocmirea de fişe, alcătuirea planului topografic, precum şi înregistrarea, inventarierea sau depozitarea materialului arheologic descoperit.
Au fost cercetate 24 de morminte şi două locuinţe adâncite, pe o suprafaţă de aproape 240 de mp. Au fost identificate şi două complexe noi, numărul complexelor identificate până în prezent ajungând la 689. Lucrările s-au desfăşurat în cea mai mare parte în zona corespunzătoare fazei târzii a necropolei, care suprapune aşezarea.
Mormintele aveau în inventar obiecte specifice epocii avare târzii. Mormintele de femei conţineau şiraguri de mărgele din sticlă, cercei de bronz şi argint. Mormintele de bărbaţi prezentau în inventar catarame simple şi centuri sofisticate (cu curele anexe, aplici şi capete de curele din bronz) sau ustensile (amnare, cuţite). Locuinţele săpate, precum toate celelalte deja identificate, aveau o formă patrulateră cu colţurile rotunjite. Erau adâncite în pământ, suprafaţa locuibilă fiind de circa 12-13 mp. La nivelul podelei, la marginea spaţiului locuit, s-au conturat urmele unor gropi de stâlpi pentru susţinerea acoperişului. Una dintre locuinţe era prevăzută cu o instalaţie de foc, amenajată în colţul nordic (o vatră simplă înconjurată cu pietre de râu de dimensiuni medii). Lipsa materialului arheologic de pe podeau locuinţelor precum şi lipsa materialelor incendiate indică faptul că locuinţele au fost abandonate în mod paşnic. Din umplutura complexelor au fost recoltate puţine fragmente ceramice, oase de animale şi câteva obiecte din fier. Chiar şi aşa, puţinul material arheologic descoperit în complexele de habitat poate fi pus în legătură cu unele materiale descoperite în necropola aflată la mică distanţă de locuinţe.
Note:
1.
82 Lazarovici G., Meşter M., Câmpia Turzii, jud. Cluj, în CCA - campania 1999, 2000, nr. 35.
83 Roman C. A., Nagy S., Piroska E., Tecar T., Comuna Luna, jud. Cluj; punct: Nod Rutier, în CCA - campania 2013, 2014, nr.50.