Lompirt | Comuna: Sărmăşag | Judeţ: Sălaj | Punct: Kovicses, Lompirt nr. 220A | Anul: 2007
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Anul cercetarii:
2007
Perioade:
Preistorie; Evul Mediu;
Epoci:
Preistorie; Neolitic; Eneolitic; Epoca bronzului timpuriu; Epoca bronzului; Epoca medievală timpurie;
Categorie:
Domestic; Neatribuit;
Tipuri de sit:
Locuire;
Cod RAN:
| 142916.01 |
Județ:
Sălaj
Unitate administrativă:
Sărmăşag
Localitate:
Lompirt
Punct:
Kovicses, Lompirt nr. 220A
Localizare:
| 142916.01 |
Fără Ilustrații
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Băcueţ-Crişan | Dan | participant | Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă, Zalău |
| Băcueţ-Crişan | Sanda | participant | Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă, Zalău |
Raport:
Din punct de vedere geografic zona localităţii Lompirt face parte din Platforma Marginală Sălajană, la contactul Colinelor Tolgaciului cu Piemontul Sălajan. Situl se află amplasat pe terasa înaltă a văii Zalăului la intrarea în localitatea Lompirt, pe malul stâng al văii Lompirtului. În ultimele două decenii de pe suprafaţa sitului au fost colectate numeroase materiale arheologice în timpul unor cercetări de teren. Au fost identificate materiale aparţinând culturii Coţofeni, epocii bronzului, epocii romane, evului mediu timpuriu.
Cercetarea a avut drept obiectiv principal salvarea vestigiilor arheologice şi eliberarea terenului de sarcină arheologică pe suprafaţa delimitată de construcţia unei case de locuit, stabilirea stratigrafiei sitului şi colectarea cât mai multor informaţii legate de tipul de habitat.
În momentul începerii săpăturilor arheologice o mare parte din aria de construcţie era deja afectată, astfel încât am avut posibilitatea efectuării cercetărilor numai în zona unde urmau să fie construite terasele şi anexele construcţiei. În acest perimetru au fost deschise 3 suprafeţe de cercetare, S1 (14 x 1,60 m) şi S2 (9,5 x 4,6 m) pentru terase şi S3 (11,6 X 6m) pentru anexe. S3 nu a furnizat nicio urmă arheologică, în S1 şi S2 fiind identificate 6 complexe.
Statigrafia generală a sectorului:
Dat fiind panta accentuată a zonei şi degradarea continuă a suprafeţei sitului, din punct de vedere stratigrafic situaţia a fost diferită de la o suprafaţă la alta.
S1/2007- nu a fost identificat nivel de cultură, imediat sub nivelul arat, de aprox. 0,20 m, urmând sterilul.
S2/2007- Situaţia stratigrafică este diferită pe traseul secţiunii, datorită pantei terasei nivelurile au curs spre zona m. 0.
0 -0,20/0,30 m-nivel cenuşiu arat
-0,20/0.30 -0,35/0,66 m - nivel negru cu mult pigment, rare materiale ceramice
În zona m. 0-4,50 a fost identificat un nivel de cultură preistoric cu o grmax de 10 cm - 0,50/0,66 -076 m - nivel maroniu negricios pigmentat
S3 - în acesta secţiune nu au fost identificate niveluri de cultură sau materiale arheologice
Complexe arheologice:
În două dintre suprafeţele de cercetare au fost cercetate 6 complexe arheologice
C1 - groapă de stâlp, cercetată în S1, c.2-3, conturată la -0,20 fundul la -0,30, umplutură negră cu mult cărbune.
C2 - groapă de stâlp, cercetată în S1, c.5-6, conturată la -0,20 m fundul la -0,28, umplutură negră cu mult cărbune
C3 - Cuptor medieval-timpuriu, cercetat în S1, c.7-8,30. Cuptor de formă circular ovală săpat în lutul steril. A fost conturat la -0,20 m. Au fost observate două faze de utilizare. Într-o primă etapă vatra a fost sesizată la -0,35, arsă la roşu, uşor alveolată. În a două fază peste vechea vatră au fost depuse bucăţi de gresie legate între ele cu lut găbui. La rândul lor bucăţile de gresie au fost acoperite de o lentilă de lut gălbui care reprezintă noua vatră arsă superficial.
C4 - groapă menajeră, surprinsă parţial în săpătură, c.10,4-11,5, conturată la -0,20, fundul la -0,30 m, umplutură neagră cu mult cărbune.
C5 - locuinţă adâncită Wietenberg, surprinsă parţial în săpătură, identificată în S2, c.6,60-9,50 la ad. de 0,40-0,60 fundul la -0,86 m. Au fost observate 2 niveluri de umplere nivelul superior - lut gălbui cu mult pigment, nivelul inferior - lut galben cu materiale ceramice. Locuinţa a suferit o incendiere puternică, fapt confirmat de o masă de perete ars surprinsă la suprafaţă. Au fost recoltate numai fragmente ceramice.
C6 - groapă menajeră cercetată în S2, c.2,6-4,4, la -0,60 m, fundul la -1 m. Au fost recoltate numai materiale ceramice preistorice.
Cercetările cu caracter preventiv derulate în acest sit în anul 2007 s-au soldat cu descoperirea unui număr de 6 complexe împreună cu materialul arheologic aferent. Cele mai timpurii materiale arheologice sunt câteva fragmente recoltate din nivel care aparţin culturii Coţofeni. În acest mod situl de aici se adaugă altor 65 de puncte de pe teritoriul judeţului în care au fost descoperite urme ale culturii Coţofeni, cea mai apropiată aşezare de Lompirt fiind la Giurterlecu Şimleului Coasta lui Damian. Din nivel dar mai ales din C5 şi C6, au fost recolate materiale care atestă o locuire aparţinând culturii Wietenberg etapa a-III-a. De pe teritoriul localităţii mai sunt amintite două puncte cu descoperiri Wietenberg la Kertalja (zona aflată în imediata apropiere a descoperirilor de la Kovicses, posibil sa fie vorba de acealaşi sit) şi Nove.
Din apropiere este cunoscută o aşezare de acest gen la Bocşa La Mîţă astfel că în prezent există 4 puncte atestate pe valea Zalăului. În apropiere, dar pe valea Crasnei, există două mari situri Wietengerg la Derşida Dâmbul lui Balotă şi Giurtelecu Şimleului Coasta lui Damian. Perioada evului mediu timpuriu este reprezentată de cele două fragmente ceramice recoltate din cuptor. În linii mari acest din urmă complex se poate data în sec. VIII-IX.
Rezumat:
Situl se află amplasat pe terasa înaltă a văii Zalăului la intrarea în localitatea Lompirt, pe malul stâng al văii Lompirtului. Cercetarea a avut drept obiectiv principal salvarea vestigiilor arheologice şi eliberarea terenului de sarcină arheologică pe suprafaţa delimitată de construcţia unei case de locuit, stabilirea stratigrafiei sitului şi colectarea cât mai multor informaţii legate de tipul de habitat. Cele mai timpurii materiale arheologice sunt câteva fragmente recoltate din nivel care aparţin culturii Coţofeni, urmate de materiale care atestă o locuire aparţinând culturii Wietenberg etapa a-III-a. Perioada evului mediu timpuriu este reprezentată de cele două fragmente ceramice recoltate dintr-un cuptor ce pot fi datate în sec. VIII-IX.