Lipia | Comuna: Merei | Judeţ: Buzău | Punct: Movila Drumul Oilor | Anul: 2021
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Titlu raportului:
Raportul de cercetare de la Lipia, com. Merei, jud. Buzău. Movila Drumul Oilor
Anul cercetarii:
2021
Perioade:
Preistorie; Antichitate; Evul Mediu;
Epoci:
Eneolitic; Epoca bronzului; Hallstatt; Epoca post-romană; Epoca medievală timpurie; Epoca medievală târzie;
Tipuri de sit:
Necropolă; Aşezare deschisă;
Cod RAN:
| 47523.01 |
Județ:
BUZĂU
Unitate administrativă:
MEREI
Localitate:
LIPIA
Punct:
Movila Drumul Oilor
Localizare:
| 47523.01 |
Lista Ilustrațiilor - 1
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Munteanu | Roxana | responsabil | Muzeul Judeţean Buzău |
| Garvăn | Daniel | participant | Muzeul Judeţean Buzău |
| Grigoraş | Laurenţiu | participant | Muzeul Judeţean Buzău |
| Dinu | Cătălin | participant | Muzeul Judeţean Buzău |
| Frînculeasa | Alin | participant | Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova |
| Simalcsik | Angela | participant | Centrul de Cercetări Antropologice „Olga Necrasov” Iaşi |
| Barbu | Daniel | participant | Facultatea de Istorie și Științe Politice, Universitatea „Ovidius” Constanța |
Raport:
Movila Drumul Oilor Cercetările arheologice în situl de la Lipia - Movila Drumul Oilor au început în anul 2018. Au fost delimitate două sectoare, tell și terasă, fiecare cu stratigrafie şi trăsături distincte. În campania anului 2021 cercetările au vizat sectorul terasă, secţiunile fiind amplasate la circa 50 m V de tell-ul eneolitic, într-o zonă în care au fost efectuate prospecțiuni geofizice în anul 2019. Au fost deschise două secțiuni (notate S. 2 şi S. 3), orientate N-S, cu dimensiunile de 2 x 10 m, între acestea fiind păstrat un martor stratigrafic cu lățimea de 0,5 m (ulterior demontat parţial, deoarece suprapunea mai multe complexe). Suprafeţele au fost amplasate pe o mică ridicătură a terenului, acolo unde, la suprafața solului, în arătură, au fost descoperite câteva oase umane și fragmente ceramice specifice mileniului I p.Chr. În această campanie ne-am propus identificarea şi stabilirea caracteristicilor posibilei locuirii neo-eneolitice pe terasa Călmăţuiului, în exteriorul tell-ului. Stratigrafia zonei nu este una foarte concludentă, nedelimitându-se un strat arheologic: - între 0 şi -0,30 / -0,40 m - strat arabil, negru, în cea mai mare parte afectat de lucrările agricole recente, cu resturi arheologice rulare (fragmente ceramice şi osteologice, inclusiv părţi din schelete umane). - sub -0,30 / -0,40 m apare un strat de argilă cafeniu-gălbuie, în care s-au conturat majoritatea complexelor adâncite. Descoperiri Cele mai numeroase descoperiri aparţin domeniului funerar. În nivelul afectat de arătură şi la baza acestuia au fost identificate, parţial sau integral, resturile in situ a şapte indivizi atribuiţi, după ritualul de înmormântare, perioadei medievale. Aşezaţi în decubit dorsal, orientaţi V-E, şase dintre aceştia aveau mâinile pe piept, (M.1, 2, 3A, 3B, 6, 7), în timp ce al şaptelea individ (M.5) avea mâinile întinse pe lângă corp. Alte şase morminte (M.4, 8, 9A, 9B, 10 şi 11) aparţin epocii bronzului. Majoritatea se găseau într-o stare bună de conservare (excepţie 8 şi 9B, primul deranjat parţial de plug, cel de-al doilea de M.9A). Defuncţii erau aşezaţi chircit lateral cu mâinile aduse spre faţă şi aveau orientări diverse (M.4, 9A, 10 - E-V; M.8 - S-N şi M.11 - V-E). Printre oasele din M.8 şi 11 au fost descoperite fragmente osteologice aparţinând altor doi indivizi. Date fiind intervenţiile recente în sol şi numeroasele vizuini de animale, nu putem preciza cu exactitate dacă este vorba despre înmormântări duble sau dacă acele oase au fost antrenate de factori ulteriori (lucrări agricole, galerii de rozătoare). Aceleaşi două morminte (M.8 şi 11) aveau ca inventar câte un vas. Probele prelevate pentru analize radiocarbon de la scheletele înhumate în poziţie chircită indică utilizarea acestei părţi a terasei ca spaţiu funerar pe un interval larg, ce cuprinde mare parte din epoca bronzului (din prima jumătate a mil. al III-lea a.Chr până la mijlocul mil. al II-lea.Chr.). Au mai fost descoperite oase disparate provenind de la încă 10 indivizi. Mormintele au fost distruse de lucrările agricole, astfel că nu se pot face alte precizări. Din perioada eneolitică (cultura Gumelniţa) au fost cercetate mai multe gropi. Gr. 1, identificată la limita de N a secţiunilor, a fost cercetată parţial. Avea diametrul de 2,30 m şi adâncimea maximă de 1,45 m (de la nivelul actual de călcare), iar din umplutură au fost recuperate numeroase fragmente ceramice şi oase de animale. Avea pereţii arcuiţi, fundul drept, iar pe latura de E avea o treaptă. Gr. 2 s-a prezentat iniţial ca o pată de mari dimensiuni. După începerea demontării s-a constatat că erau patru gropi care se întretăiau. Au fost identificate la cota de -0,65 m, iar adâncimile variau între 1,17 şi 1,34 m, de la suprafaţa solului. În cazul acestora, ca şi în cazul celorlalte (Gr.3, 4 şi 5), materialul arheologic a fost redus cantitativ. Sporadic au fost descoperite fragmente ceramice Precucuteni şi din prima epocă a fierului. Concluzii Cercetările din campania din anul 2021 au evidenţiat prezenţa urmelor de locuire eneolitice şi în afara tell-ului. Totodată, descoperirea celor şase morminte din diferite etape ale epocii bronzului semnalează prezenţa unor cimitire sau înmormântări izolate din această perioadă. Menţionăm că în săpăturile din campania anterioară, desfăşurate la cca. 250 m NV, a mai fost descoperit un astfel de mormânt. Deşi la suprafaţa solului au fost descoperite fragmente ceramice specifice mil. I p.Chr., nu au fost identificate complexe. De asemenea, a fost cercetată o parte dintr-un cimitir din perioada medievală târzie, ce poate fi pus în legătură cu o veche vatră de sat, încă neidentificată.
Abstract [EN]:
The 2021 researches at Lipia took place on the terrace of the Călmăţui river, at approx. 50 m W of the Chalcolithic tell. Prehistoric and medieval features were discovered – 13 inhumation graves (seven from the Middle Ages, another six from the Bronze Age) and several pits from the time of the Gumelniţa settlement.