Leţ | Comuna: Boroşneu Mare | Judeţ: Covasna | Punct: Dealul Cetăţii | Anul: 1998
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Anul cercetarii:
1998
Perioade:
Preistorie; Evul Mediu;
Epoci:
Neolitic; Eneolitic; Epoca bronzului timpuriu; Evul Mediu;
Categorie:
Domestic; Neatribuit;
Tipuri de sit:
Locuire;
Cod RAN:
| 63973.01 |
Județ:
Covasna
Unitate administrativă:
Boroşneu Mare
Localitate:
Leţ
Punct:
Dealul Cetăţii
Localizare:
| 63973.01 |
Fără Ilustrații
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Lazarovici | Gheorghe | participant | Muzeul Naţional de Istorie a României |
Raport:
Cercetările de la Leţ din această campanie au continuat intenţia unor verificări stratigrafice şi identificarea unei posibile zone pentru o săpătură de suprafaţă. Cercetările au următoarele obiective principale: identificarea vechilor săpături sau sondaje şi amplasarea lor pe un plan, în măsura în care acestea au lăsat urme la suprafaţă; precizarea unui spaţiu pentru executarea unei săpături de suprafaţă, zonă în care deranjările şi amestecurile să fie mai mici posibile; stabilirea unei stratigrafii şi a gradului de amestec al materialului arheologic; precizarea grosimii optime şi a suprafeţei de pe care materialul să fie recoltat ca amestecul să fie cât mai mic posibil.
Sondajul deschis a avut iniţial dimensiunea de 2 x 6 m extins, apoi la 2 x 10 m. S-a săpat pe carouri de 2 x 2 m iar acolo unde a fost necesar pe carouri de 1 x 1 m în c.4. Cu toate acestea materialele, cu excepţia adâncimilor în care complexele începeau a se delimita în toate celelalte situaţii a fost un mare amestec arheologic atât între culturi cât şi între faze.
Sondajul din anul precedent, de doar 2 x 2 m, a precizat o densitate mai mică de locuire în epoca eneolitică şi neolitică timpurie, dar mai bogată în cea din neoliticul târziu (cultura Boian - Giuleşti).
Stratigrafie are o evoluţie normală a solului, deranjată în cea mai mare parte a suprafeţei cercetate de numeroasele gropi din toate epocile. Sub un strat de humus recent cu rădăcinile vegetaţiei ierboase urma un humus vechi negru cenuşiu ce cobora până la cca. 40 cm după care urmau straturile de cultură cu diferite nuanţe determinate de cantitatea mai mare sau mai mică de cenuşă şi cărbune. Straturile erau foarte afânate din cauza marilor cantităţi de cenuşă şi cărbune. Analizele pedologice din campania precedentă sunt în curs de finalizare datele nefiind încă clasificate şi interpretate.
Succesiunea culturală a descoperirilor este:
• Locuire medievală, sec. XV-XVIII vestigiile unei fortificaţii militare de formă patrulateră cu şanţ adânc de peste 4 m cu 4 turnuri puternice, cu un acces mai ridicat pe latura de sud. Sunt ziduri şi gropi;
• Locuire sporadică din perioada de tranziţie de la neolitic la epoca bronzului, cu materiale atipice, fără complexe;
• Locuire eneolitică, cultura Ariuşd, cu resturi de locuinţe, gropi, şanţuri de la locuinţe de mari dimensiuni, ceramica având un specific local şi zonal;
• Locuire neolitică târzie, cultura Boian, faza Giuleşti cu gropile G7, 8Gb;
• Locuire neolitică timpurie, cultura Starcevo Criş, fazele IIIB - IVA fără a putea fi separate stratigrafie ci doar în complexe, cu gropi.
Complexele. Cultura Starcevo - Criş. Groapa 1 este o groapă cu dimensiunile aproximative (marginile nu au fost prinse decât la baza ei): diametrul de cca. 40 cm, cu adâncimea de cca. 30 cm. în groapă au fost depuse un picior de altăraş de cult, fragmente de la mai multe vase, un fragment de vas cu pictură albă. Fragmentele au fost depuse unele peste altele direct, fără pământ între ele. Pământul din umplutura gropii era din stratul de pământ săpat, mai puţin, pământul galben rezultat din lutul în care s-a adâncit groapa ceea ce ridică unele semne de întrebare privind intenţia de umplere, întrucât gura gropii nu a fost surprinsă este posibil ca pământul galben să fi ajuns doar în partea superioară a ei. Vasele aparţin etapei SC IIIB - IVA, nefiind din cele mai timpurii etape de la Leţ. Prezenţa pieselor sparte şi depunerea unor fragmente din ele ne determină a considera groapa ca având un rol cultic.
Alte gropi din neoliticul timpuriu sunt gropile G3, G3a, G4 şi G6. Acestea aveau în ele puţine fragmente ceramice neavând semnificaţii deosebite, în G4 sunt materiale de fază SC IVA fără a fi elemente de retardare.
Epocă neprecizată. Unele complexe conţin puţine materiale sau materiale atipice motiv pentru care nu pot fi încadrate cultural exact. Groapa pornea din partea inferioară a stratului de cultură, se adâncea doar 10-15 cm în săpătură. Ar putea fi Starcevo - Criş dar fragmentele descoperite, amestecate cu nisip neasociate cu altele nu permit o încadrare exactă.
Cultura Boian - Giuleşti. Din această vreme sunt gropile:
Groapa 7 s-a crezut că aparţine epocii medievale deoarece în partea superioară a ei avea materiale medievale. Ulterior s-a constatat că a fost deranjată, în zonele nederanjate s-au găsit materiale aparţinând culturii Boian - Giuleşti cu o frumoasă ceramică excizată.
Gropile 8 şi 8a sunt două gropi cu materiale Boian. Acestea au tăiat un complex mai vechi aparţinând culturii Starcevo-Criş sau o porţiune de strat mai bogată.