Leliceni | Judeţ: Harghita | Punct: Muntele cu piatră - Kőhegy | Anul: 2007
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Anul cercetarii:
2007
Perioade:
Preistorie; Protoistorie; Evul Mediu;
Epoci:
Preistorie; Neolitic; Eneolitic; Epoca bronzului timpuriu; Epoca bronzului; Hallstatt; La Tène; Epoca medievală timpurie; Evul Mediu;
Categorie:
Domestic; Neatribuit;
Tipuri de sit:
Locuire; Aşezare fortificată; Exploatare/carieră;
Cod RAN:
| 85724.01 |
Județ:
Harghita
Unitate administrativă:
Leliceni
Localitate:
Leliceni
Punct:
Muntele cu piatră - Kőhegy
Localizare:
| 85724.01 |
Lista Ilustrațiilor - 6
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Garvăn | Daniel | participant | Complexul Muzeal Judeţean Neamţ |
| Munteanu | Elena Roxana | participant | Complexul Muzeal Judeţean Neamţ |
| Buzea | Dan Lucian | participant | Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni, Sfântu Gheorghe |
| Kavruk | Valerii | participant | Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni, Sfântu Gheorghe |
Raport:
Aşezarea se află la 3 km distanţă de Miercurea Ciuc, fiind mărginită de Pârâul Mic spre N şi Pârâul Mare spre S. Muntele cu Piatră reprezintă extremitatea estică a unui munte de formă alungită (cca. 1 km lungime). Are pante abrupte spre E, S şi V, în partea de nord fiind legat printr-o şa de restul înălţimii. La partea superioară Muntele cu Piatră se prezenta ca un platou de formă ovală.
În urma exploatărilor de piatră de aici, Muntele cu piatră a fost distrus aproape în întregime, mai păstrându-se o parte de formă semicirculară. Ca urmare a proiectului de redeschidere a carierei şi de extindere a frontului acesteia cu încă 10 m, au fost efectuate săpături preventive în suprafaţa care urma să fie afectată.
În condiţiile în care platoul aflat pe înălţimea Muntele cu Piatră a fost în întregime distrus, rămâneau de verificat unele mici suprafeţe, pentru a confirma dacă acestea s-au aflat în cadrul sitului sau în afara limitelor acestuia.
Comuna Leliceni se află situată în partea de E a Depresiunii Ciucului. Depresiunea este de origine tectonico-erozivă, încheie spre S culoarul depresionar. Situată în partea centrală a Carpaţilor Orientali ea este drenată de cursul superior al Oltului şi afluenţii săi (Racu, Cozmeni, Pârâul Mare etc). Se întinde pe o L de 50 km, şi o lmax de 10 km, având o suprafaţă de cca. 300 km2.
În anii 1969 şi 1971 aici fost efectuate primele săpături cu caracter preventiv, efectuate de János Pál şi Horváth Csaba, prilejuite de deschiderea carierei de piatră. Rezultatele importante obţinute au condus la efectuarea unor noi săpături în anul 1973, de către un colectiv compus din Petre Roman, János Pál, Horváth Csaba, Miklosay Vilmos, Kakonyi László. În urma cercetărilor efectuate au fost identificate mai multe faze de locuire atribuite culturii Coţofeni, grupului cultural Jigodin (3 niveluri de locuire), culturii Wietenberg, primei epoci a fierului şi sec. I a.Chr. Pe laturile de E, V şi N ale platoului se observau resturile unui val de pământ şi pietre aparţinând locuirii Jigodin1.
Principalul obiectiv al cercetării arheologice a fost eliberarea de sarcină arheologică a terenului în vederea exploatării pietrişului pentru construcţii.
Campania arheologică s-a desfăşurat pe o suprafaţă de 6.000 m2. Stratul de cultură în suprafaţa afectată de proiect este sărac. Humusul este marcat de pământul brun-negricios şi are gr. de 0,1-0,2 m, imediat sub acesta apare stânca naturală a dâmbului (ce face şi obiectul exploatării în carieră).
În perimetrul SII, a fost descoperit şi cercetat un singur complex arheologic, o groapă „menajeră” (Gr.1), din care au fost recoltate fragmente ceramice şi 2 fusaiole.
Din celelalte suprafeţe deschise (SI-SIX), materialul arheologic descoperit este foarte fragmentat, practic se observă faptul ca este amestecat (din mai multe perioade) şi se află în stare arheologică secundară.
SI, a fost deschisă în partea de NV a carierei, în zona împădurită şi a avut o suprafaţă de 10 x 6 m. Nu s-au găsit urme arheologice.
SII, deschisă în partea de E, cu dimensiunile de 10 x 6 m. Sub nivelul vegetal (gros de aprox. 0,10 m), apare un strat de pământ negru, ce avea o gr. de 0,5-0,10 m şi care conţinea puţin material arheologic. Sub stratul negru apărea unul mai deschis la culoare care conţinea şi pete de argilă ce avea grosimea între 0,10-0,15 m şi era sărac în material arheologic. Sub acesta urma stratul steril din punct de vedere arheologic, constând în argilă galbenă cu intruziuni de rocă.
Gr.1 are formă de clopot, cu dgurii de 1 m, dbazei 1,10-1,20 m la bază şi ad. de 1 m. Umplutura este formată din pământ negru amestecat cu fragmente ceramice şi bucăţi mici de chirpici. La ad. de 0,80 m era amenajată cu un pat de pietre. În zona fără pietre s-a observat cu un strat de culoare neagră, cu o gr. de 2-3 cm, conţinând pigmenţi de cărbune în cantitate mare. După îndepărtarea pietrelor s-a constatat că şi sub acestea, pe întreaga suprafaţă a fundului gropii, apărea cenuşă şi fragmente mici de cărbune. În afara fragmentelor ceramice de dimensiuni mici, rulate, culese din umplutură, au mai fost descoperite două fusaiole. Ceramica din groapă a fost atribuită locuirii dacice.
SIII a avut dimensiunile de 2 x 10 şi a fost deschisă la S de SII, între acestea fiind lăsat un martor de 0,50 m. Stratigrafia a fost aceeaşi ca şi in SII, cantitatea de material arheologic fiind, de asemenea, redusă.
În partea de N a carierei au fost deschise 6 secţiuni (SIV-SIX) de 2 x 6 m, paralele, între ele fiind lăsaţi martori de 1 m. S-a constatat că în această zonă nivelul arheologic a fost îndepărtat odată cu decapările mai vechi. Au mai fost efectuate două taluzări pe latura de E a carierei (TI şi TII).
În condiţiile în care platoul aflat pe înălţimea Muntele cu Piatră a fost în întregime distrus, s-au verificat suprafeţele afectate de proiect, pentru a confirma dacă acestea s-au aflat în cadrul sitului sau în afara limitelor acestuia.
În urma cercetărilor arheologice preventive desfăşurate la Leliceni Muntele de piatră, jud. Harghita, în perioada martie-aprilie 2007, s-a observat faptul că suprafaţa ce urmează a fi afectată de proiectul firmei SC Z&Z Piro SRL Miercurea Ciuc, este eliberată din punct de vedere arheologic.
Rezumat:
Aşezarea se află la 3 km distanţă de Miercurea Ciuc, fiind mărginită de Pârâul Mic spre N şi Pârâul Mare spre S. Muntele cu Piatră reprezintă extremitatea estică a unui munte de formă alungită (cca. 1 km lungime). Anterior acestei cercetări în zonă au fost identificate mai multe faze de locuire atribuite culturii Coţofeni, grupului cultural Jigodin (3 niveluri de locuire), culturii Wietenberg, primei epoci a fierului şi sec. I a.Chr. Pe laturile de E, V şi N ale platoului se observau resturile unui val de pământ şi pietre aparţinând locuirii Jigodin.