Lăzarea | Judeţ: Harghita | Punct: Castelul Lázár | Anul: 2011
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Anul cercetarii:
2011
Perioade:
Evul Mediu;
Epoci:
Epoca migraţiilor; Epoca medievală timpurie; Evul Mediu;
Categorie:
Civil; Domestic; Religios, ritual şi funerar;
Tipuri de sit:
Aşezare deschisă;
Cod RAN:
| 84601.01 |
Județ:
Harghita
Unitate administrativă:
Lăzarea
Localitate:
Lăzarea
Punct:
Castelul Lázár
Localizare:
| 84601.01 |
Lista Ilustrațiilor - 5
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Gogâltan | Florin | responsabil | Institutul de Arheologie şi Istoria Artei, Cluj-Napoca |
| Lăzărescu | Vlad Andrei | participant | Institutul de Arheologie şi Istoria Artei, Cluj-Napoca |
| Demjén | Andrea | participant | Muzeul "Tarisznyás Márton", Gheorghieni |
| Nyárádi | Zsolt | participant | Muzeul Odorheiu Secuiesc |
| Fazecaş | Gruia Traian | participant | Muzeul Ţării Crişurilor, Oradea |
| Ardelean | Mihai-Ioan | participant | Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca |
| Burlacu-Timofte | Raluca | participant | Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca |
| Cordoş | Elena Cristina | participant | Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca |
| Csergő | Ákos | participant | Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca |
| Danciu | Sebastian | participant | Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca |
| Éva | Réka-Orsolya | participant | Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca |
| Găvan | Alexandra | participant | Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca |
| Ignat | Ana Lucreţia | participant | Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca |
| Iordăchescu | George Adrian | participant | Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca |
| Katócz | Zoltán | participant | Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca |
| Laczkó | Nándor | participant | Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca |
| Lie | Marian Adrian | participant | Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca |
| Petric | Paul-Ioan | participant | Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca |
| Portik | Zsolt | participant | Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca |
| Răchişan | Monica | participant | Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca |
| Radu | Claudia | participant | Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca |
| Savu | Mihaela | participant | Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca |
Raport:
Castelul Lázár se află în mijlocul comunei Lăzarea, jud. Harghita, la poalele de sud ale dealului Szármány, pe malul drept al pârăului Csinód, la o altitudine de 759-769 m. Coordonatele GPS măsurate sunt: N: 46,44573°; E: 25,31526°.
În Castelul Lázár şi împrejurimile sale au fost întreprinse cercetări sistematice pe durata mai multor campanii arheologice. Cu toate că obiectivul a fost investigat între 1963-1977, în 1982 şi între 1999-2004, au fost publicate doar trei articole referitoare la aceste cercetări1. Informaţiilor conţinute în respectivele lucrări li se adaugă rapoartele anuale de săpături care se păstrează în manuscris în Arhiva Muzeului Tarisznyás Márton. Din articolele publicate, a datelor cuprinse în manuscrise şi pe baza materialul ceramic aflat în depozitul de arheologie a Muzeului din Gheorgheni, ştim că sub Castelul Lázár şi în împrejurimile sale se află o aşezare din epoca migraţiilor. După prelucrarea şi interpretarea preliminară a materialului ceramic am propus reluarea cercetărilor arheologice în partea vestică a Castelului Lázár, zonă nederanjată de amenajările medievale târzii şi moderne2. Ridicarea topografică a săpăturii a fost executată de firma Geoservice SRL. din Gheorgheni3.
În 1963, în jurul magaziei fostului „CAP" (astăzi curtea Asociaţiei Agricole „Bastion"), situată la vest de castel, cu ocazia lucrărilor de construcţii, s-au distrus cinci morminte. După descrieri M 1, 2 şi 3 nu au putut fi datate, M 4 a fost atribuit „epocii migraţiei popoarelor", iar M 5 ar fi fost un mormânt de incineraţie slav. Între 1964-1966, cercetările au continuat în partea vestică, lângă magazia „CAP"-lui şi în zona portiţei vestice a Castelului. Conform jurnalului de şantier şi al registrelor de inventar, cel mai bogat material a fost recoltat în toamna anului 1967 în „sectorul G". După observaţiile din jurnal şi a materialul ceramic aflat în colecţiile Muzeului din Gheorgheni a fost săpată o locuinţă de suprafaţă aparţinând culturii Sântana de Mureş-Cerneahov.
Scopul cercetărilor din vara anului 2011 a fost acela de a verifica informaţiile din săpătura efectuată între 27-31 octombrie 1967 şi de a clarifica cronologia sitului din epoca migraţiilor şi a perioadei medievale timpurii. Pentru aceasta au fost deschise trei secţiuni: S 1: 5 x 5 m, S 2: 8 x 4 m şi S 3: 5 x 1,5 m.
În cadrul stratigrafiei generale a sitului ne confruntăm cu 4 niveluri de depunere. Au fost identificate o serie de contexte arheologice denumite în cadrul şantierului ca atare cu numere pornind de la 1 la infinit, în funcţie de situaţia concretă din teren. Astfel a fost identificată o locuinţă de suprafaţă denumită CXT 3 + CXT 15, ambele contexte aparţinând în realitate aceluiaşi complex, dar fiind identificate în două secţiuni diferite. Locuinţa are dimensiuni ce o apropie de o construcţie rectangulară, orientată pe direcţia SV-NE şi delimitată sub forma unei aglomerări de chirpici (în realitate părţi căzute ale pereţilor clădirii în interiorul complexului) de dimensiuni variabile dar cuprinse între 5 şi 15 cm. La colţul de NV al construcţiei, a fost surprinsă o groapă de par (CXT 1) ceea ce ne determină să credem că locuinţa avea stâlpi la colţuri (în număr de 4). Chirpiciul prezintă urme de nuiele cu o grosime de aproximativ 3 cm, acestea formând structura internă a peretelui. În interiorul complexului au fost identificate fragmente de chirpici provenind de la colţurile interioare ale locuinţei. Imediat sub dărâmătura pereţilor complexului a fost surprins nivelul de călcare delimitat pe baza fragmentelor ceramice descoperite, dar şi a celor metalice (Planşa 1, 2). Datarea în sec. III-IV p.Chr. este asigurată de câteva fragmente ceramice, respectiv o „ceaşcă" cu alveole la bază sau fragmente provenind de la vase de tip Krausengefasse. Nu au fost identificate fragmente ceramice din pastă fină cenuşie (lustruită), motiv pentru care deocamdată, încadrarea culturală a descoperirilor este încă neclară.
Pe baza descoperirilor putem spune că ne aflăm cu datarea în epoca imperială târzie, sau în epoca timpurie a migraţiilor, ceramica identificată trăgând datarea spre epoca romană. Situaţia de faţă transformă situl nostru într-unul foarte important pentru zona de nord-est a Transilvaniei întrucât se poate urmări, cel puţin la nivel teoretic o anumită continuitate de locuire a spaţiului avut în vedere. În momentul de faţă putem afirma cu certitudine că în cadrul sitului de la Lăzarea avem documentate două nivele de locuire clare, a căror datare este oarecum problematică în special în cazul primului nivel, respectiv cel mai timpuriu în lipsa vreunor elemente clare de datare.
Note:
1.
1. Ş. Molnár, A.Zriny, M. Tarisznyás, I. Keresztes, D. Kovács,
Însemnări pe marginea cercetărilor de la castelul feudal din Lăzarea,
ActaMP 2, 1978, p. 105-116; L. Munteanu, Cercetări arheologice şi
istorice efectuate la castelul Lăzare, Cercetări Arheologice 7, 1982,
245-273; Fl. Gogâltan, Zs. Molnár, T. Emödi, L. Darvas, Cercetările
arheologice de la Lăzarea, jud. Harghita – 1999, Ephemeris
Napocensis 11, 2001 (2003), p. 301-329.
2. A. Demjen, V. Lăzărescu, Római császárkori és
kora középkori leletek Gyergyószárhegyen. A régi ásatások
újraértékelése, în Körösfői Zs. (ed.), Publicaţiile Muzeului Molnár
István 3. Transilvania şi relaţiile ei în epoca migraţiilor timpurii,
Székelykeresztúr, 2010/2011, p. 63-93.
3. Ridicarea topografi că a fost fi nanţată de către Fundaţia
Communitas şi de Fundaţia Pro Muzeum.