Lăpuş | Judeţ: Maramureş | Punct: Podanc | Anul: 1996
CC BY-SA 4.0 Fără Ilustrații
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Kacsó | Carol | responsabil | Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Maramureş, Baia Mare |
Raport:
În cea de-a doua campanie ce a avut ca obiectiv cercetarea tumulului 21, cel mai mare din gruparea I, plasată pe terasa "Podanc", s-a realizat dezvelirea integrală a construcţiei centrale, formată din pietre de râu şi plăci de gresie, precum şi a cercului de pietre de râu din jurul acesteia. S-au pus în evidenţă noi aglomerări de mici dimensiuni de resturi arse (pământ ars, cărbune şi cenuşă) şi fragmente ceramice, care au fost depuse pe construcţia centrală.
În porţiunea dintre aceasta şi cercul de piatră, a apărut un mormânt de incineraţie în urnă cu capac. Oasele calcinate, ce umpleau mai mult de jumătate din urnă - o oală cu corpul bombat, având înălţimea de 22,8 cm - erau acoperite de o ceaşcă aşezată cu gura în jos.
După înregistrarea fotografică şi în desen, a început demontarea construcţiei centrale şi a cercului ce o înconjura. În partea sudică a tumulului, acoperită în bună parte de cercul de pietre, se afla o platformă de pământ, puternic arsă, de formă ovală, cu lungimea de 7,15 m şi lăţimea de 3,50 m, de fapt o vatră de incineraţie, pe care era prezentă o cantitate impresionantă de oase calcinate şi cărbune. Oasele erau răspândite mai ales în partea centrală a vetrei, ele formând aici o mică movilă cu înălţimea de 15 cm. În lipsa analizelor osteologice, putem doar presupune că vatra a servit ca loc de incinerare pentru animale. Este totuşi de remarcat că în imediata apropiere a vetrei, eventual căzută de pe aceasta, a ieşit la iveală o brăţară de bronz, care pare să fi fost trecută prin foc. Tot sub cercul de pietre, dar în partea de N-V a tumulului, s-au găsit numeroase fragmente ceramice, printre care şi unele ce aparţin unei străchini cu decor excizat-incizat.
Prin cercetări de suprafaţă au fost descoperite noi staţiuni paleolitice, precum şi alte trei aşezări din epoca bronzului, în punctele de hotar "Tuliceasca", "Certii" şi "Sub Mlacă", ultima în apropiere de necropola tumulară.
În apropiere de necropolă a ieşit la iveală, în anul 1996 şi un depozit de bronzuri, format din vase de bronz, celturi, seceri, etc. care datează din Hallstatt B1.