Lăpuş | Judeţ: Maramureş | Punct: Podanc | Anul: 1995
CC BY-SA 4.0 
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Kacsó | Carol | responsabil | Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Maramureş, Baia Mare |
Săpăturile mai vechi de la Lăpuş au furnizat o cantitate suficient de mare de material, care a permis clarificarea acceptabilă a problemelor periodizării interne a necropolei tumulare, a încadrării sale cronologice şi culturale. Ele n-au putut lămuri însă pe deplin problemele legate de sistemul de construcţie a tumulilor şi de ritul şi ritualul practicat, mai ales că, o parte a tumulilor nu conţinea nici un fel de oseminte umane. Tumulii de acest fel, plasaţi în apropierea unor movile cu aspect identic, care sunt sigur adăposturi sepulcrale, au fost totuşi interpretaţi ca morminte - eventual colective - de un caracter deosebit, din care lipsesc osemintele umane, potrivit unui percept religios imposibil de precizat.
Noile cercetări în necropola tumulară de la Lăpuş au ca obiectiv primordial obţinerea unor date revelatoare în problemele încă insuficient elucidate. În campania din 1995 a fost dezvelit parţial tumulul 21, cel mai mare şi unicul nesăpat din grupa I, aflată pe terasa "Podanc". Spre deosebire de ceilalţi tumuli din această grupare, care aveau încastraţi în mantaua de pământ cantităţi mai mari sau mai mici de pietre de râu, plasate de cele mai multe ori în zona ce suprapunea vatra de incineraţie, în T. 21 se află o adevărată construcţie din pietre de râu şi plăci de gresie, cu diametrul de 26,50 x 28,90 m.
Înălţimea ei nu a putut fi încă stabilită, în mod sigur, însă aceasta depăşeşte 3m. Movila de pietre este înconjurată de un cerc de pietre de râu, cu lăţimea variind între 2 şi 4 m, plasat înspre marginea tumulului. Din loc în loc, pe movila de pietre erau depuse resturi de ardere: pământ ars, cărbune şi cenuşă, precum şi fragmente ceramice. În câteva dintre aceste depuneri s-au găsit şi oase calcinate. O platformă de pământ puternic arsă a fost găsită, sub cercul de pietre, în partea sudică a tumulului. Pe platformă, de pe care au fost îndepărtate resturile de ardere, se aflau câteva bucăţi mici de oase calcinate. Astfel de oase erau prezente şi în porţiunea dintre cercul de pietre şi movila de pietre.
În afară de ceramică, care înscrie T.21 în faza a doua de evoluţie a necropolei, au fost descoperite obiecte de piatră, bronz şi fier. Apartenenţa acestora din urmă la inverntarul iniţial al tumulului nu este certă. Obiectele de bronz, un ac şi o fibulă, confirmă datarea propusă pentru faza Lăpuş II.
Cercetările de suprafaţă efectuate în 1995 au permis identificarea, într-o zonă relativ apropiată de necropolă, a aşezării contemporane cu aceasta. Poziţia ei faţă de necropolă este identică cu cea a aşezării de la Suciu de Sus - "Pe şes" faţă de necropola tumulară de pe terasa "Troian". Au fost descoperite şi două staţiuni paleolitice, primele de acest fel din Depresiunea Lăpuşului, în care sunt prezente masiv obiecte din obisidiană.