Instituții și
Persoane implicate:
| Nume |
Prenume |
Rol |
Instituție |
| Cârciumaru |
Marin |
responsabil |
Universitatea "Valahia", Târgovişte |
| Anghelinu |
Mircea |
participant |
Universitatea "Valahia", Târgovişte |
| Cosac |
Marian |
participant |
Universitatea "Valahia", Târgovişte |
| Dumitru |
Florin Cosmin |
participant |
Universitatea "Valahia", Târgovişte |
| Mărgărit |
Monica |
participant |
Universitatea "Valahia", Târgovişte |
| Niţă-Bălăşescu |
Loredana-Cristina |
participant |
Universitatea "Valahia", Târgovişte |
| Cârstina |
Ovidiu |
participant |
Complexul Naţional Muzeal "Curtea Domnească", Târgovişte |
Raport:
În perioada 05.07.–13.07.2005 s-au desfăşurat cercetările arheologice în aşezarea paleolitică de la Lapoş - Poiana Roman. Finanţarea a fost asigurată de CNMCD Târgovişte, iar forţa de muncă de o grupă de studenţi din cadrul Facultăţilor de istorie-arheologie şi istorie-geografie ale UV Târgovişte.
Lucrările s-au concentrat în partea de SV a poienii, mai exact, la liziera pădurii şi imediat în dreapta vechiului drum care duce la Valea Unghiului. Secţiunea, numerotată SXXX, cu dimensiunile de 3 x 2 m, a fost deschisă la E faţă de SXXVIII/2004 şi la N de SXXVI/2001. Cele şase carouri au fost orientate spre N: A1-A2 la S şi C1-C2 spre N. Decaparea s-a realizat în niveluri minimale de 0,02 m, uneori prin răzuire, fiecare piesă fiind înregistrată în momentul descoperirii. După decaparea brazdei, primele niveluri ne-au oferit, în special, suporturi: aşchii, puţine lame fragmentare, nici un nucleu, câteva spărturi/fragmente sparte natural.
Observaţiile stratigrafice, realizate în anii anteriori, sunt confirmate şi în această secţiune. Din păcate, şi această secţiune confirmă bulversarea stratului superior, datorată lucrărilor agricole.
Ansamblul litic descoperit este caracterizat de etapele iniţiale ale exploatării litice, respectiv de aducerea în sit a blocurilor de materii prime, decorticarea şi amenajarea lor, în vederea extragerii acelor suporturi care orientează debitajul. În categoriile de suporturi observabile predomină aşchiile, în proporţie de 78,27%, urmate de lame (15,41%), lamele (2,90%), galeţi (0,50%) şi nuclee (0,90%). Abandonul acestora ar putea fi explicat prin prezenţa unor accidente survenite în cursul debitajului sau a unor impurităţi în interiorul blocului de materie primă, care fac imposibilă continuarea în condiţii optime a debitajului.
Materia primă folosită este dominată în proporţie covârşitoare de opal (98,19%), urmat de gresie (1,20%), silex (0,50%) şi menilit/calcedonie (0,10%).
Până la adâncimea medie de 0,48 m de la caroiaj, densitatea materialului litic este foarte scăzută. Singurele carouri cu o frecvenţă mai ridicată a pieselor sunt A2 şi B2, despărţite de un martor de 0,50 m, de carourile A1 şi B1 ale SXXVIII/2004. Numărul maxim de piese a fost surprins în A2 la -0,32 m. La adâncimile de 0,58 m (A1, A2), 0,60 m (B1, B2) şi 0,62 m (C1, C2), situaţia rămâne aceeaşi, cu excepţia câtorva piese interesante: o lamelă à dos în A2, un nucleu conic, în B1, pe a cărui suprafaţă de debitaj se pot observa negativele de desprindere ale ultimelor suporturi obţinute (lamele) şi o lamelă tip coup de burin, cu o margine retuşată, din opal, în B1. Densitatea scăzută a materialului litic poate indica apropierea de limita nordică a aşezării, la lizieră.
Rezumat:
În anul 2005 s-au desfăşurat cercetările arheologice în aşezarea paleolitică de la Lapoş - Poiana Roman. Lucrările s-au concentrat în partea de SV, la liziera pădurii şi imediat în dreapta vechiului drum care duce la Valea Unghiului. Observaţiile stratigrafice, realizate în anii anteriori, sunt confirmate şi în această secţiune. Din păcate, şi această secţiune confirmă bulversarea stratului superior, datorată lucrărilor agricole.
Ansamblul litic descoperit este caracterizat de etapele iniţiale ale exploatării litice, respectiv de aducerea în sit a blocurilor de materii prime, decorticarea şi amenajarea lor, în vederea extragerii acelor suporturi care orientează debitajul. În categoriile de suporturi observabile predomină aşchiile, în proporţie de 78,27%, urmate de lame (15,41%), lamele (2,90%), galeţi (0,50%) şi nuclee (0,90%). Abandonul acestora ar putea fi explicat prin prezenţa unor accidente survenite în cursul debitajului sau a unor impurităţi în interiorul blocului de materie primă, care fac imposibilă continuarea în condiţii optime a debitajului.
Materia primă folosită este dominată în proporţie covârşitoare de opal (98,19%), urmat de gresie (1,20%), silex (0,50%) şi menilit/calcedonie (0,10%).
Până la adâncimea medie de 0,48 m de la caroiaj, densitatea materialului litic este foarte scăzută. Singurele carouri cu o frecvenţă mai ridicată a pieselor sunt A2 şi B2, despărţite de un martor de 0,50 m. Numărul maxim de piese a fost surprins în A2 la -0,32 m. Densitatea scăzută a materialului litic poate indica apropierea de limita nordică a aşezării, la lizieră.
CC BY-SA 4.0 