Lapoş | Judeţ: Prahova | Punct: Poiana Roman | Anul: 2001
CC BY-SA 4.0 Fără Ilustrații
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Cârciumaru | Marin | responsabil | Universitatea "Valahia", Târgovişte |
| Anghelinu | Mircea | responsabil sector | Universitatea "Valahia", Târgovişte |
| Cosac | Marian | responsabil sector | Universitatea "Valahia", Târgovişte |
| Dincă | Rodica | responsabil sector | Universitatea "Valahia", Târgovişte |
| Mărgărit | Monica | responsabil sector | Universitatea "Valahia", Târgovişte |
| Cârstina | Ovidiu | responsabil sector | Complexul Naţional Muzeal "Curtea Domnească", Târgovişte |
Raport:
Având în vedere specificitatea sitului (atelier de debitaj) de aici, s-a urmărit completarea datelor privind sursele de materie primă, în funcţie de tipul de material litic descoperit în anii trecuţi şi în campania din acest an. De asemenea, pentru delimitarea mai precisă a suprafeţei sitului, au fost efectuate mai multe sondaje, în diferite condiţii geomorfologice. În acelaşi timp, s-a continuat cercetarea Văii Nişcovului în vederea identificării unui campament de bază, în condiţiile în care săpăturile anterioare nu au dus la descoperirea unor dovezi care să indice punctul Poiana Roman drept o aşezare permanentă sau de mai lungă durată. Prin urmare, considerăm că situl de aici a funcţionat exclusiv ca atelier de debitaj, informaţiile istorice pe care le poate furniza fiind preponderent tehnologice. În acest sens, o latură importantă a studiului de aici a constituit-o experimentarea diferitelor tehnici de debitaj pe materiile prime locale, în scopul unei mai bune înţelegeri a lanţurilor operatorii evidenţiate de analiza resturilor de debitaj paleolitice. Cercetarea arheologică propriu-zisă a încercat delimitarea precisă a arealelor de abandon al materialului litic, recuperarea integrală a artefactelor şi precizarea fină a reparaţiei spaţiale a fiecărui nivel de abandon.
Metoda de săpătură a urmărit deschiderea unor secţiuni mai largi care să faciliteze identificarea planimetrică a fiecărui nivel de abandon. Tehnica altimetrică este înlocuită cu o atentă decapare în nivele minimale de câţiva centimetri, în scopul observării precise a nivelelor de concentrare relativă şi a structurilor topografice. Scopurile acestei tehnici sunt facilitarea prelucrării statistice a întregului material dar si a efectuării remontajelor, esenţiale pentru înţelegerea organizării şi funcţionării unui sit atelier. Amplasarea noii secţiuni a încercat să acopere un sector mai puţin cercetat al sitului, în vederea surprinderii cât mai complete a secvenţelor de debitaj şi a eventualei succesiuni culturale şi/sau tehnologice din cadrul sitului. Secţiunea XXVI a cuprins 9 carouri (1/1 m), din care s-a recuperat un bogat set litic.
Din punct de vedere al stratigrafiei geologice, nu s-au constatat deosebiri faţă de campaniile anterioare, ale căror rezultate au fost publicate deja în rapoartele anterioare. Din punct de vedere al activităţii antropice, s-a constatat concentrarea deşeurilor masive de prelucrare şi a structurilor de debitaj nederanjate în partea inferioară a secvenţei stratigrafice, în depozitul geologic 5, situaţie similară celei din anii anteriori. Partea superioară a secvenţei a oferit numeroase piese litice diseminate, fără a se putea invoca o concentrare stratigrafică sau planimetrică evidentă. Analiza tehno-tipologică preliminară, efectuată pe şantier, a oferit următoarele categorii tehnice generale, grupate pe carouri.
Rezultatele din această campanie au întărit supoziţia emisă de noi privind existenţa certă a unui nivel gravettian în acest sit. Existenţa unor nuclei atent debitaţi cu ajutorul unei chasse-lame, prezenţa sporadică a lamelor regulate şi drepte, şi mai ales identificarea câtorva armături gravettiene tipice, inclusiv a unui vârf La Gravette fragmentar, în contextul stratigrafic al structurilor de debitaj ale primului nivel de locuire de aici, întăreşte ideea că nu se poate vorbi în acest sit de prezenţa unor elemente aurigaciene. În acest stadiu al cercetărilor, este certă apartenenţa unui mare volum al materialului litic la o tradiţie tehnică cu afinităţi gravettiene. Elucidarea definitivă a acestei încadrări culturale revine cercetărilor ulterioare.