Jurilovca | Judeţ: Tulcea | Punct: Insula Bisericuţa | Anul: 2000
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Anul cercetarii:
2000
Perioade:
Antichitate; Evul Mediu;
Epoci:
Epoca romană timpurie; Epoca romană târzie; Epoca medievală timpurie;
Categorie:
Apărare (construcţii defensive);
Tipuri de sit:
Fortificaţii;
Cod RAN:
| 160653.03 |
Județ:
Tulcea
Unitate administrativă:
Jurilovca
Localitate:
Jurilovca
Punct:
Insula Bisericuţa
Localizare:
| 160653.03 |
Lista Ilustrațiilor - 3
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Barnea | Alexandru | responsabil | Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie |
| Bottez | Valentin Victor | participant | Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie |
| Ionescu | Mihai Severus | participant | Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie |
| Ispas | Dana | participant | Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie |
Raport:
Aici au fost efectuate cercetări de teren, între 16 - 17 iulie 2000, utilizându-se date aerofotogrametrice anterioare, datorate conducătorului acestui grup. Obiectivul acestora a fost insula Bisericuţa din lacul Razelm, aflată la 2,4 km E de cetatea greco-romană Argamum.
Insula este stâncoasă, are lungimea de 360 m şi lăţimea maximă de 57,6 m, cu axul longitudinal NNV - SSE, jumătatea orientată spre acest punct fiind complet plată şi acoperită de stuf. Ea este separată de rezervaţia ornitologică de pe grindul Coşna printr-un canal lat de cca. 9 m şi adânc de aproximativ 2,5 m (în contradicţie cu hărţile mai noi existente, care o prezintă drept peninsulă). Partea de N a insulei este ocupată de o colină de calcar înaltă de cca. 9 m, cu marginile foarte abrupte pe trei dintre laturi. Panta este lină doar spre SSE.
Studiul pe fotogramă arată că partea de N a insulei este ocupată de două fortificaţii. Această constatare este pentru moment susţinută de cercetarea din teren, însă numai o cercetare arheologică o va putea verifica. În continuare vom prezenta notarea pe scurt a acesteia.
Fortificaţia nr. 1. Are trei laturi orientate NV - SE, de 41,4 m, VSV - ENE, de 36 m şi VNV - ESE, de 64 m; la intersecţia laturilor ESE - VSV se află un turn circular cu diametrul de cca. 9 m, destul de bine conturat. Colţul de NV este prăbuşit în lac; eroziunea de pe panta de VSV a dus la dezgolirea unei porţiuni cuprinzând 13 blocuri din incintă, cu parament în opus quadratum şi fundaţie din piatră neregulată legată cu mortar. Tot materialul ceramic recoltat este roman târziu, din sec. V - VI p. Chr.
Fortificaţia nr. 2. Are tot trei laturi şi un turn circular, dar este aproape dublă ca suprafaţă, de forma unui triunghi dreptunghic cu latura mică VSV - ENE de 38 m, iar cea de NNV - SSE, de 90 m, paralelă cu axul longitudinal al insulei, latura de NNE - SSV de 95,4 m. Turnul, cu diametrul de 8,1 m, se află la intersecţia primelor două laturi. Această fortificaţie este vizibilă clar doar pe fotogramă; la nivelul solului, singurele urme se văd în zona turnului; vegetaţia îi arată conturul, pentru că nu a crescut nimic pe o arie circulară în zona emplectonului şi, în plus, la jumătatea laturii de NNE - SSV, apare o şapă de mortar lungă de 1,5 m.
Autorul principal al acestei investigaţii a solicitat deja o verificare arheologică pentru anul 2001.
Planşa 31