Jurilovca | Comuna: Jurilovca | Judeţ: Tulcea | Punct: Orgame / Argamum | Anul: 2021
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Titlu raportului:
Raportul de cercetare de la Jurilovca, com. Jurilovca, jud. Tulcea. Sector Turnul 1
Anul cercetarii:
2021
Perioade:
Preistorie; Antichitate; Evul Mediu;
Epoci:
Hallstatt; Preistorie; Epoca arhaică; Epoca clasică; Epoca elenistică; Epoca greacă; Epoca romană timpurie; Epoca romană târzie; Epoca romano-bizantină; Evul Mediu;
Tipuri de sit:
Locuire civilă; Necropolă; Aşezare fortificată; Aşezare urbană; Aşezare civilă; Cetate; Biserică; Necropolă plană; Necropolă tumulară;
Cod RAN:
| 160653.02 |
Județ:
TULCEA
Unitate administrativă:
JURILOVCA
Localitate:
JURILOVCA
Punct:
Orgame / Argamum
Sector:
Sector Turnul 1
Localizare:
| 160653.02 |
Lista Ilustrațiilor - 2
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Paraschiv | Eugen Dorel | responsabil sector | Institutul de Cercetări Eco-Muzeale Tulcea |
| Grămadă | Ioan | participant | Universitatea "Alexandru Ioan Cuza", Iaşi |
| Spatariu | Gabriel Alexandru | participant | Universitatea "Alexandru Ioan Cuza", Iaşi |
| Purici | Mihai | participant | Universitatea "Alexandru Ioan Cuza", Iaşi |
| Iamandi | Vladimir | participant | Universitatea "Alexandru Ioan Cuza", Iaşi |
| Anghelache | Sabin | participant | Universitatea Bucureşti |
Raport:
Sector Turnul 1 Turnul 1 e situat în colțul de NE a cetății romano-bizantine, în zona cea mai înaltă a acesteia, în apropierea lacului. În această campanie am trasat o secțiune cu dimensiunile de 24 x 4 m (6 carouri de 4 x 4 m, numerotate de la N la S), orientată N – S, la 2 m E de S2 Incintă Nord, cercetată în ultimele campanii de George Nuțu. Secțiunea e dispusă aproximativ perpendicular pe incintă. C1 Sub un strat de dărâmătură cu grosimea maximă de 1 m în profilul de E și de 1,35 m în cel de V a apărut un prim nivel de călcare – un strat de pământ negru. Diferența între cele două profile se explică prin faptul că terenul e în pantă, și zona de E, fiind în apropierea lacului, s-a prăbușit într-o măsură mai mare. Săpătura, în acest strat de pământ negru, s-a realizat până la adâncimea de 1,50 m în profilui de E și 1, 65 m în cel de V. C2 Îmediat sub actualul nivel de călcare a apărut zidul de N al turnului. Am surprins două faze la exterior și una la interior. La exterior, am surprins elevația celei mai târzii faze, din care se păstrează doar două asize din blocuri paralelipipedice din calcar. Cea superioară are înălțimea de 10 cm, iar cea inferioară de 28 cm. Urmeză o plintă cu înălțimea și lățimea de 8 cm, apoi o nouă asiză cu înălțimea de 20 cm. Blocurile au lungimea cuprinsă între 30 și 50 cm. Grosimea acestei faze a zidului e de 1,60 m (1,68 cu plinta). Zidul amintit a fost așezat pe unul anterior, după ce a fost nivelat la orizontală. Din prima fază am surprins o asiză din blocuri paralelipipedice cu înălțimea de 25 cm, urmată de o plintă cu lățimea de 8 cm și de 4 asize cu înălțimea totală de 80 cm. Grosimea primei faze a zidului de N al turnului e de 2,90 m (2,98 cu plintă). În profil, în dreptul țărușului, am surprins șanțul lui Paul Nicorescu. Acesta are lățimea de 48 cm și e mai vizibil pe latura de E a secțiunii. C 3-4 În următoarele două carouri am surprins interiorul turnului și intrarea în acesta. Zidul de N al turnului, pe partea interioară), a fost surprins pe 5 asize cu înălțimea maximă de 95 cm, apoi urmează o plintă cu lățimea de 7 cm și alte două asize cu înălțimea totală de 48 cm. Latura exterioară a incintei apare la adâncimea de 48 cm față de nivelul actual de călcare în profilul de V și la 24 cm în cel de E. Pe o lungime de 1,30 m am surprins și latura interioară de V a turnului (de fapt, colțul de SV al acestuia). Latura apare la adâncimea de 35 cm. Cele 4 asize care se păstrează au o înălțime totală de 76 cm, după care urmează o fundație surprinsă pe 35 cm. Turnul (sau această fază a lui) se adosează incintei. În actualul stadiu al cercetării avem toate elementele pentru a reconstitui dimensiunile turnului (pe interior). Acesta are formă dreptunghiulară, cu laturile de 4,60 m (N – S) x 4,90 m (V – S) iar intrarea are lățimea de 1,45 m. În interiorul turnului, profilul de V al secțiunii are următoarea succesiune stratigrafică: - 0 – 0,65 m – dărâmătură din pietre, cărămizi, mortar și pământ; - 0,65 – 1,15 m – dărâmătură din pietre, cărămizi și mortar; - 1,15 – 1,20 m – nivel puternic incendiat (N 1); - 1,20 – 1,35 m – dărâmătură mortar; - 1,35 – 1,38 m – nivel incendiat (N 2); - 1,38 – 1,55 m (adâncime la care ne-am oprit) – umplutură. Profilul de E arată astfel: - 0 – 0,65 m – dărâmătură din mortar și pământ; - 0,65 – 1,15 – dărâmătură din pietre, cărămizi, mortar; - 1,15 – 1,25 m – nivel puternic incendiat (N 1); - 1,25 – 1,50 m – dărâmătură mortar; - 1,50 – 1,52 m – nivel incendiat (N 2). În interiorul turnului nu se vede șanțul lui Nicorescu. Pe nivelul superior a fost surprinsă o cărămidă in situu (probabil rest de pavaj) cu dimensiunile de 32,5 x 32,5 x 4 cm, iar pe cel inferior, lângă incintă, o amforă Kuzmanov 16 completă. Grosimea zidului de incintă e de 2,55 m. Latura interioară a acestuia apare la adâncimea de 1,20 m în profilul de V și la 10 cm în cel de E, fiind surprinsă pe 4, respectiv 8 asize. În profilul de V, pe cca. 2 m lungime, deasupra zidului și la S de acesta, au fost surprinse 7 grinzi perpendiculare pe acesta; 4 dintre ele au câte un piron masiv. Probabil că grinzile fac parte dintr-o instalație de scos piatră din zid în epoca modernă. C 5-6 În profilul de V, la adâncimea maximă de 1,50 m, sub un strat vegetal gros de 10 cm, apoi unul de dărâmătură de 1,20 m și unul de umplutură de 10 – 20 cm, a fost surprinsă pe cca 4 m (pe direcția N – S) x 1,90 m (pe E – V), o placă de mortar cu grosimea de 12 – 14 cm, ce provine, probabil, de la ultima reparație. Lângă zidul de incintă, tot spre profilul de V, sub grinzile descrise mai sus, au fost surprinse resturile unui pavaj din cărămidă. Placa de mortar și pavajul corespund nivelului superior din turn. Săpătura s-a realizat până la adâncimea maximă de 1,90 – 2 m, într-un strat de umplutură. În profilul de E, lângă fața interioară a incintei, a fost surprins șanțul lui Nicorescu. Acesta are lățimea de 0,60 m la partea superioară și de 0,40 m la cea inferioară, iar adâncimea de 1,60 m. Spre capătul de S al secțiunii, a apărut un zid din pietre legate cu pământ, care are o orientare diferită față de cele din edificiul de la V, cercetat de George Nuțu. Materialul arheologic, relativ bogat, constă în: - ceramică – amfore LR 1, LR 2, Kuzmanov 15, Kuzmanov 16, Opaiț B V, veselă de masă LRC, de băut și de bucătărie de factură locală; - fragmente de vase de sticlă și zgură din același material; - piroane din fier; - două monede – una datată în sec. VI (1/2 folles) și una în sec. V; - fragmente de vase-borcan mediobizantine (în stratul vegetal și la partea superioară a dărâmăturii).