Jupa | Comuna: Caransebeş | Judeţ: Caraş-Severin | Punct: Cetate (Peste ziduri) | Anul: 2014
Descriere:
Anul cercetarii:
2014
Perioade:
Antichitate;
Epoci:
Epoca romană târzie;
Categorie:
Domestic; Apărare (construcţii defensive);
Tipuri de sit:
Aşezare fortificată; Castru;
Cod RAN:
| 51038.01 |
Județ:
Caraş-Severin
Unitate administrativă:
Caransebeş
Localitate:
Jupa
Punct:
Cetate (Peste ziduri)
Sector:
Sector 2
Toponim:
Tibiscum-Jupa
Localizare:
| 51038.01 |
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
Nume | Prenume | Rol | Instituție |
---|---|---|---|
Ardeţ | Adrian | responsabil | Muzeul Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă, Caransebeş |
Balaci | Mariana | participant | Universitatea de Vest, Timişoara |
Timoc | Călin | participant | Universitatea de Vest, Timişoara |
Raport:
Obiectivele cercetării
În campania arheologică din vara anului 2014 am continuat investigarea clădirii identificată de noi în anul 2013. Astfel între cele două secţiuni cercetate în anul precedent am deschis o suprafaţă (C/2014) de 9x5 m pentru a putea mai bine surprinde stratigrafia atât în interiorul, cât şi în exteriorul clădirii din piatră. De asemenea încă din campania precedentă au fost identificate 3 nivele de locuire din lemn pentru fazele din vicus. Pentru o mai bună cercetare a locuinţelor din aceste faze de lemn, cercetarea pe suprafeţe este cea mai eficientă şi mai corectă. Ea ne-a permis să avem o imagine mai clară asupra dispunerii clădirilor de lemn şi chirpici mai ales pentru fazele 1 şi 2 de locuire din aşezarea vicană.
Clădirea XV
La aproximativ 30 de cm adâncime s-a conturat deja zidul de piatră aferent clădirii identificate în cele două secţiuni realizate în campania precedentă. Tehnica de realizare este aceeaşi, adică piatră de râu legată cu mortar, iar lăţimea sa este de 0,80 m. Acest zid ne-a apărut oblic pe suprafaţa noastră.
Referitor la faza de piatră a clădirii XV din vicus putem să mai spunem că am surprins colţul de nord al său şi un contrafort realizat pe o lungime de 1,35 m de-a lungul zidului. Elevaţia zidului se păstrează pe o înălţime de 1 m, sub care am surprins, mai ales în interiorul clădirii, placa de mortar dispusă peste fundaţie. Această fundaţie era mai lată cu aproximativ 15 cm faţă de lăţimea elevaţiei zidului. Din spaţiul interior al clădirii am surprins câteva cărămizi care probabil făceau parte dintr-o podea. De asemenea avem mai ales în exteriorul clădirii găsite mai multe fragmente ceramice şi câteva mărgele. Tot în exteriorul clădirii XV, din nivelul acesteia, avem o groapă destul de mare, neregulată, cu un diametru aproximativ de 1 m în care am găsit 7 fragmente de cărămizi cu ştampila MID. Prezenţa lor în zona cercetată de noi se leagă clar de faza de piatră a clădirii. Pentru ridicarea acestei clădiri s-a realizat un nivel de amenajare din lut de culoare gălbuie compact gros de 20-25 cm peste ultimul nivel de lemn.
Nivelele de locuire de lemn sunt bine reprezentate în profilele lui C/2014. Ultimul nivel de locuire de lemn şi chirpici din vicusapare la o adâncime de 0,50-0,60 m şi putem spune că a fost un nivel dens de locuire care a fost distrus prin incendiere. În profile grosimea stratului de distrugere a acestui nivel de lemn este de 30-35 de cm. În acest nivel de distrugere au apărut o serie de fragmente ceramice şi oase de animale. Sub acest nivel avem un strat de amenajare cu o grosime de 7-8 cm, iar sub acesta avem cel de-al doilea nivel de lemn şi chirpici al vicus-ului. Acest al doilea nivel de locuire dispunea de construcţii realizate din pereţi de chirpici, însă podelele erau realizate din scânduri de lemn, am găsit chiar şi câteva cuie pe aceste podele de scânduri. Structura de rezistenţă a clădirilor era realizată din stâlpi de lemn, noi chiar am identificat câţiva astfel de stâlpi cu diametrul maxim de 20 cm. Avem identificate bârne de lemn ale acestor construcţii care aveau o lăţime de 20 de cm şi o grosime de 10-12 cm.
Prima fază de locuire în vicus s-a dovedit încă de la începutul cercetării noastre la clădirea XV o fază foarte interesantă. Clădirile aferente acestei faze nu au fost atât de distruse ca şi cele din ultima fază de lemn şi astfel ni s-au păstrat podelele lor realizate din mortar saucocciopesto. Acest prim nivel de locuire apare la o adâncime de aproximativ 1,80-1,90 m faţă de nivelul actual de călcare. Cel mai bine astfel de podele cu urma pereţilor despărţitori dintre camere le avem păstrate în colţul de nord-est al casetei C/2014. Se păstrează urmele pereţilor a două încăperi aparţinătoare aceleaşi clădiri. Aceşti pereţi aveau grosimea de aproximativ 8-10 cm. Grosimea podelelor era de 5 cm, iar ele erau aşezate pe un strat destul de nisipos, lucru absolut normal şi obligatoriu pentru realizarea unei podele de mortar sau cocciopesto. Peste podelele celor două încăperi avem un strat dens de arsură care cel mai probabil provine de la acoperişul realizat din lemn care s-a prăbuşit primul în timpul incendierii peste podeaua de mortar. Deasupra acestui strat de arsură neagră avem urmele pereţilor de chirpici care au căzut apoi şi ei peste podele. Acest strat de chirpici are o grosime de aproximativ 15 cm.
Spuneam că elementele aparţinătoare clădirilor din prima fază de lemn a vicus-ului sunt remarcabile, putem observa o primă dispunere a acestora şi putem să ne facem o părere cu privire la zona în care se concentrează locuirea civilă la începuturile sale. De altfel astfel de podele realizate din mortar sau cocciopestole- am identificat şi în S2/2013 şi erau la fel de bine conservate ca şi aici. În toate fazele de lemn ale locuirii civile am recoltat un bogat material arheologic, pe lângă vase din ceramică au apărut mai multe fibule, monede şi chiar şi un fragment dintr-o diplomă militară. Toate acestea ne vor fi utile în stabilirea cronologiei nivelelor de locuire.
Cercetarea asupra acestei clădiri XV şi a nivelelor de lemn ale aşezării vicane care s-a dezvoltat în jurul garnizoanei de la Tibiscum va continua şi în campaniile următoare când sperăm să obţinem mai multe informaţii referitoare la destinaţia clădirii XV din piatră, dar şi alte elemente aparţinătoare fazelor de lemn.