Istria | Comuna: Istria | Judeţ: Constanța | Punct: Cetatea Histria | Anul: 2020


Descriere:

Titlu raportului:
Raportul de cercetare de la Istria, Județul Constanța, Punct: Cetatea Histria, Sector Templu
Anul cercetarii:
2020
Perioade:
Antichitate;
Epoci:
Epoca arhaică; Epoca clasică; Epoca elenistică; Epoca romană timpurie; Epoca romană târzie;
Tipuri de sit:
Aşezare fortificată; Aşezare urbană; Cetate; Templu; Sanctuar;
Cod RAN:
| 62039.01 |
Județ:
CONSTANŢA
Unitate administrativă:
ISTRIA
Localitate:
ISTRIA
Punct:
Cetatea Histria
Sector:
Sector Templu
Localizare:

Instituții și
Persoane implicate:
Nume Prenume Rol Instituție
Bîrzescu Iulian responsabil sector Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti
Iancu Liviu participant Universitatea Bucureşti
Raport:
B. Cercetarea monumentelor de la sud de templul Afroditei Al doilea punct cercetat în campania din acest an a fost la sud de templul Afroditei. Aici au avut loc săpături sistematice în mai multe etape începând cu anii 90, ultima campanie fiind în anul 2015. Scopul principal al acestor campanii a fost identificarea monumentelor de la sud de templu, în primul rând identificarea altarului/altarelor, care în mod normal sunt de așteptat să se afle în fața templului. Un singur monument a fost dezvelit până acum în legătură cu sanctuarul, monumentul L, datat în perioada elenistică târzie, când platforma templului era deja dezafectată. În campaniile din anii 2012 și 2015, la sud de templu au avut loc săpături în suprafețele A5 și A6, care au condus la punerea în evidență a unui pavaj din calcar mărunțit de epocă clasică timpurie, precum și la dezvelirea unui fragment de zid din epoca clasică târzie - elenistică timpurie. În 2020 cercetările au continuat în suprafața A5, 4,80 (est-vest) x 4 (nord-sud) m, și au pornit de la nivelul pavajului clasic timpuriu, oprindu-se pe stânca de șist verde în părțile de est și sud ale suprafeței cercetate. După demontarea pavajului din calcar mărunțit sunt de menționat în primul rând două nivele de epocă arhaică, o groapă mare de peste 2 m lungime în partea de est a suprafeței A5 și cel puțin trei vetre simple. La nord de groapă a fost identificată o succesiune de straturi cu arsuri pe o lungime de 80 de cm și o înălțime de aproape 60 de cm, stratigrafia fiind și aici întreruptă de intervenții ulterioare. Forma gropii, datată fără îndoială în epoca arhaică, ar putea indica un monument din prima jumătate a secolului al VI-lea a.Chr., care va fi fost în totalitate dezafectat în epoca arhaică târzie. Având în vedere arsurile din imediata apropiere, cât și numeroasele fragmente de oase descoperite nu este exclus să fi existat aici o arie sacrificială, care odată cu monumentalizarea sanctuarului în epoca arhaică târzie să fi fost abandonată. În ceea ce privește descoperirile notabile, în afară de multe oase, au fost descoperite fragmente ceramice arhaice din Atena, Corint, Ionia, Eolida, dar și vase lucrate cu mâna. Ceramica este una comună sanctuarului; un singur vas poartă un graffito cu un nume ce începe cu Polyph…, scris retrograd. În afară de ceramică au fost descoperite numeroase vârfuri de săgeți din bronz, cu două și trei muchii. Tot din bronz este de amintit și capul unei mici statuete feminine, probabil o sirenă atașată unui vas arhaic. Această descoperire rară în sanctuar a fost făcută în pavajul de epocă clasică timpurie. Partea de nord-vest a suprafeței A5 a rămas nesăpată, pentru a lăsa intact zidul din calcar cochilifer și două fragmente de tamburi de coloană. Singura noutate este că acest fragment de zid clasic târziu - elenistic timpuriu ar putea să fie pus în legătură cu un zid de peste 20 de m lungime, aflat la vest de templul Afroditei și cercetat de noi în campaniile din anii 2007-2009, și interpretat provizoriu până la noi date ca fiind un peribol elenistic timpuriu.
Bibliografie:
1. Avram et al. (2013): Avram, Alexandru, Bîrzescu, Iulian, Mărgineanu Cârstoiu, Monica, Zimmermann, Konrad, „Archäologische Ausgrabungen in der Tempelzone von Histria, 1990-2009”, Il Mar Nero VIII, 2010/2011 (2013), 39-102.
2. Canarache (1957): Canarache, Vasile, Importul amforelor ștampilate la Histria, București, Ed. Academiei Republicii Populare Române.
3. Histria I: Condurachi, Emil et al.,(1954). Histria. Monografie arheologică, București.
4. Histria VII: Alexandrescu, Petre, (2005). Histria. VII. La zone sacrée d’époque grecque, București, Ed. Enciclopedică.
5. Histria IX: Alexandrescu-Vianu, Maria, (2000). Histria. IX. Les statues et les reliefs en pierre, București.
6. Pârvan (1914): Pârvan, Vasile, „Raport provizoriu asupra primei campanii de săpături la Histria”, ACMI 7, 117-121.
7. Pârvan (1915): Pârvan, Vasile, „Raport special nr. 4. Campania a II-a de săpături la Histria”, ACMI 8, 1915, 190-199.
8. Pârvan (1916): Pârvan, Vasile, „Histria. IV. Inscripții găsite în 1914 și 1915”, AARMSI 38, 533-732.
9. Vespremeanu-Stroe et al. (2013): Vespremeanu-Stroe, Alfred, Preoteasa, Luminița, Hanganu, Diana, Brown, Anthony, Bîrzescu, Iulian, Toms, Philip, Timar-Gabor, Alida, „The impact of the Late Holocene coastal changes on the rise and decay of the ancient city of Histria (southern Danube delta)”, Quarternary International 293, 2013, 245-256.