Istria | Comuna: Istria | Judeţ: Constanța | Punct: „Cetatea Histria, Platou” | Anul: 2021
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Titlu raportului:
Raportul de cercetare de la Istria, jud. Constanța. Cetatea Histria, Platou
Anul cercetarii:
2021
Perioade:
Antichitate;
Epoci:
Epoca elenistică; Epoca romană timpurie; Epoca romană târzie;
Tipuri de sit:
Aşezare urbană; Necropolă plană;
Cod RAN:
| 62039.01 |
Județ:
CONSTANŢA
Unitate administrativă:
ISTRIA
Localitate:
ISTRIA
Punct:
„Cetatea Histria, Platou”
Localizare:
| 62039.01 |
Lista Ilustrațiilor - 4
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Rabinowitz | Adam | participant | University of Texas at Austin, USA |
| Fleming | Elijah | participant | University of Texas at Austin, USA |
| Pavel | Cătălin | participant | Universitatea "Ovidius", Constanţa |
| Siclitaru | Alexandru | participant | Universitatea "Ovidius", Constanţa |
| Cojocaru | Cosmin | participant | Universitatea "Ovidius", Constanţa |
| Consferenț | Mihaela | participant | Universitatea "Ovidius", Constanţa |
| Stoenică | Irina | participant | Universitatea "Ovidius", Constanţa |
| Furtună | Ștefania | participant | Universitatea "Ovidius", Constanţa |
| Wright | Sterling | participant | Pennsylvania State University |
| Rabinowitz | Zoe | participant | Liceul de Artă „McCallum” Austin |
| Iancu | Liviu | participant | Institutul de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului, București |
| Manalachi | Victoria | participant | Universitatea de Stat „Bogdan Petriceicu Hasdeu”, Cahul |
| Manalachi | Nicoleta | participant | Universitatea de Stat „Bogdan Petriceicu Hasdeu”, Cahul |
| Petre | Radu Gabriel | participant | Universitatea din Oslo |
Raport:
Scurtă prezentare a sectorului: Sectorul de cercetare denumit generic „Platou Est” a fost delimitat empiric pe Platoul cetății Histria în cadrul proiectului Histria Multiscalar Archaeological Project, după prospecțiuni magnetometrice derulate în 2018 pe o suprafață de 2,43 ha, în urma cărora în 2019 au fost deschise două secțiuni: KT (Kiln Trench, 6 m x 6 m, obținută prin extinderea sondajului TT3 din 2018) – unde au fost descoperite morminte dintr-o necropolă plană din perioadele romană timpurie și romană târzie, suprapuse unui cuptor elenistic de vase ceramice; RT (Road Trench, 7 m x 1,5 m, obținută prin extinderea sondajului TT1 din 2018) – unde a fost descoperit un drum care a funcționat cel puțin în perioada romană, cu orientarea ESE-VNV, punctul său de plecare fiind Poarta I a zidului de incintă din perioada romană timpurie. Obiectivele cercetării din 2021: Date fiind condițiile restrictive impuse de pandemia COVID-19, principalul obiectiv al campaniei 2021 a constat în a continua săpăturile exclusiv în KT, până la atingerea nivelului cu urme puternice de distrugere care încheie perioada funcționării cuptorului, astfel încât să fie cercetate: 1. structura constructivă masivă din NV suprafeței KT – identificată drept un mormânt în cutie (cistă) din lespezi mari de piatră, datând din perioada romană timpurie (după tipologia prezentată în Oța 2011) – M. 6; 2. zonele adiacente M. 6, susceptibile de a conține indicii privind practicile funerare asociate acestuia ori alte morminte; 3. cuptorul din perioada elenistică (inclusiv camera sa de combustie). Rezultate şi interpretarea lor: Au fost planificate următoarele acțiuni: A. extinderea KT către V și surprinderea în plan a întregii suprafețe a M. 6, la nivelul de călcare din perioada romană timpurie; B. ridicarea lespezilor de piatră de pe mormântul M. 6, excavarea conținutului său și prelevarea de probe de la defuncți în scopul realizării unor ample analize antropologice, genetice și cronologice; C. excavarea și documentarea straturilor/complexelor asociate necropolei din perioada romană în zonele imediat adiacente de la S și E de M. 6, până la atingerea nivelului de distrugere elenistică; D. prelevarea de mostre din camera de combustie a cuptorului din perioada elenistică. În urma extinderii KT spre V pe o lungime de 1 m, a fost pusă în evidență aceeași stratigrafie observată în campaniile 2018 și 2019, cu straturi de abandonare și acumulare din timpul folosirii necropolei în perioada romană târzie, inclusiv cu urmele unei posibile structuri antice de delimitare ori de amenajare pentru amplasarea unui monument funerar. Structura constructivă a M. 6 a fost complet expusă în plan, astfel încât a fost descoperită și o a treia dală orizontală de piatră, care acoperea mormântul, similară ca dimensiuni cu celelalte două identificate în 2019 (1,60 m lungime, 0,60 m lățime, 0,35-0,40 m grosime), dar nu ca și rocă și tehnică de finisare, deci reprezentând un spolium cu origine diferită. De asemenea, au fost puse în evidență și șanțurile de fundație a mormântului, pe latura sudică și latura nordică a celor trei mari dale orizontale. După ridicarea lespezilor orizontale și excavarea conținutului M. 6, au putut fi de asemenea cercetate și celelalte caracteristici constructive ale sale. Pereții verticali ai mormântului erau compuși și ei din lespezi de piatră, așezate pe cant: o lespede mare, de 1,90 m lungime, 0,70 m lățime și 0,35 m grosime pe latura nordică; două lespezi mai mici pe latura sudică, cu lățimea și grosimea similare celei de pe latura nordică și cu suma lungimilor lor egală cu lungimea lespezii nordice; o placă mai subțire de calcar galben ca perete pe latura vestică. Examinarea lespezilor care blocau latura estică a mormântului a relevat că unele dintre ele făcuseră inițial parte dintr-un unic bloc de piatră, spart în timpul reutilizărilor structurii pentru noi defuncți. Aceștia erau introduși în mormânt printr-o groapă săpată pe această latură, identificată încă din 2019, dar al cărui contur a fost mai bine precizat acum. Niciuna dintre lespezi nu prezenta urme de tencuială ori inscripții. Pe fundul gropii nu au fost amplasate elemente constructive, podeaua fiind constituită de un strat de pământ cenușos amestecat cu lut galben. În M. 6 au fost descoperite resturile osteologice ale cel puțin 18 indivizi, dintre care 11 cu osemintele dezarticulate, strânse în NV structurii, iar 7 în poziții anatomice relativ firești, de decubitus dorsal, pe axa V-E, cu capul la V. Defuncții sunt deopotrivă de sex masculin și feminin, cu vârste variate (8 adulți, 4 subadulți, 6 infanți). Numărul lor mare, așezarea oaselor dezarticulate a 11 dintre ei într-un colț, suprapunerea totală sau parțială a celor 7 aflați în poziția de decubitus dorsal, împinși cu greu unul peste altul, unii în sicrie de lemn (de la care s-au păstrat în general doar cuiele, dar și mici fragmente de lemn mineralizat), prin deschiderea strâmtă dinspre E, pledează împreună cu indiciile oferite de lespezile răsăritene ale mormântului și de groapa de acces de pe aceeași latură estică pentru o utilizare îndelungată a M. 6, cu multe înhumări succesive, ipotetic inclusiv în perioada romană târzie. Inventarul este modest, specific sub acest aspect mormintelor de acest tip din Moesia Inferior (Oța 2011, 148-149): fragmente ale unui unguentarium de sticlă închisă la culoare, cu gât înalt (candle stick) și ale unui pieptene confecționat din os și bronz, o cataramă de fier și două mărgele biconice de sticlă închisă la culoare, identice cu alte două descoperiri făcute în 2019 în umplutura gropii de pe latura estică a mormântului. Date importante ar putea fi furnizate și de 3 monede de bronz din umplutura M. 6, puternic corodate, aflate în proces de curățare, dacă nu cumva ele au alunecat în mormânt de deasupra lespezilor superioare orizontale, amplasate destul de neglijent peste cele verticale, încât a fost necesară introducerea unor pietre de mici dimensiuni de către constructori în golurile dintre plăci. M. 6 prezintă o importanță deosebită, atât prin faptul că se înregistrează aici cel mai mare număr de defuncți dintr-o structură funerară de tip cutie (cistă) de lespezi de piatră din Moesia Inferior, cât și pentru că este primul astfel de mormânt descoperit la Histria, deși ele sunt relativ frecvente în restul provinciei în sec. II-III e.n.: 11 la Tomis, 6 la Odessos, 8 la Marcianopolis, câteva altele la Nicopolis ad Istrum, Sexaginta Prista, Callatis, etc. (Oța 2011, 141, 154-155; cf. Zinko 2001, 314-315 pentru un mormânt de la Nymphaion). Este posibil ca absența de până acum a acestui tip de mormânt la Histria să fi fost accidentală și să se datoreze orientării săpăturilor către marginile Platoului, iar cercetările actuale din zona central-estică a acestuia să fi atins un sector al necropolei de perioadă romană timpurie cu monumente mai impunătoare. În acest sens pledează și faptul că în colțul NE al KT, sub M. 2/2019, a fost descoperită încă o structură constructivă de tip cutie, realizată însă din plăci mai mici de piatră: lungimea structurii pe latura sa sudică, singura descoperită complet, întrucât celelalte intră în profilul N al KT, este de doar 0,80 m. Structura este amplasată într-o imensă groapă săpată în dărâmătura elenistică de lut galben, umplută cu pietre de dimensiuni mici și mijlocii, fragmente de ceramică elenistică și, pe lângă oase animale obișnuite, cantități mari de oase de pește și de cochilii de midii. De asemenea, în colțul SV al KT, la S de locul de descoperire din 2019 a spadei cu buton inelar (Ringknaufschwert) și imediat sub amfora din sec. II-III e.n. spartă pe loc, la rândul ei identificată în 2019, au fost găsite aglomerări de țigle așezate pe cant, oase mari de vită, o bandă de fier puternic corodat, de 0,420 m lungime și 0,033 m lățime, îndoită de la jumătate, și o mică platformă orizontală din pietre de mici dimensiuni. În special sub oasele de vită au fost dezveliți mai mulți bolovani de piatră, parțial intrați sub profilul S al KT, care ar putea reprezenta un mormânt de alt tip, căruia să îi fie asociate toate aceste elemente asociate ritualului funerar. Între această zonă și M. 6, în apropierea profilului V, ar mai putea exista o a treia structură funerară, ale cărei indicii până în prezent sunt reprezentate de vârfurile unor blocuri de piatră și de un fragment de piatră cretoasă, pe care este scrijelit de o manieră stângace portretul unui bărbat, într-o manieră asemănătoare stelelor funerare asociate populației scitice târzii din SV Crimeei din primele secole ale e.n. (Iazikov et alii 2021). Complexitatea situațiilor arheologice din această secțiune a necropolei plane de perioadă romană timpurie a împiedicat atingerea stratului de distrugere de la finalul perioadei elenistice pe o arie extinsă, obiectivul fiind îndeplinit doar parțial în nordul KT. Delimitarea mai exactă și săparea în întregime a gropii estice de acces la M. 6, care taie cuptorul elenistic în extremitatea sa NV, a permis prelevarea unor mostre de pământ din camera de combustie a acestuia, mostrele fiind supuse procesului de flotație. Scurtă descriere a descoperirilor: În afara descoperirilor semnificative deja amintite, cea mai mare parte a artefactelor este constituită de fragmente ceramice preponderent elenistice și romane. Se remarcă în special fragmente de boluri cu decor în relief descoperite în groapa din NE KT, un unguentarium globular, boluri de mici dimensiuni. Numărul mare de fragmente de vase cu figuri roșii, antrenate din nivelurile mai joase, se constituie într-un indiciu că această zonă a Platoului a avut o utilitate semnificativă în perioada clasică. Epigrafic, se remarcă descoperirea a 5 toarte de amfore ștampilate și a trei graffiti, dintre care unul care marchează prețul unui vas, iar un altul consemnează fragmentar un nume încheiat în … ΤΙΔΟΥ. Au mai fost descoperite și trei fragmente de figurine de teracotă, dintre care una elenistică cu bonetă frigiană. Au fost găsite și 8 discuri de bronz (3 dintre ele în M. 6), puternic corodate, identificate prezumtiv ca fiind monede. Identificarea preliminară trebuie confirmată în urma curățării lor. Între descoperirile metalice se numără: lame de fier, foițe de bronz și plumb, cuie și piroane de fier, vârfuri de săgeată. Inedit este un mic obiect bitronconic perforat de plumb, identificat ipotetic cu o fusaiolă. Cea mai mare parte a obiectelor sunt depozitate la Histria, în vreme ce unele dintre ele sunt analizate la IAB, în București. Tehnici de cercetare: Procedeele pentru realizarea și documentarea săpăturilor sunt cele utilizate și în campaniile precedente, descrise în raportul din CCA, Campania din 2019. De asemenea, analizele ADN-ului antic uman și bacterian din microbiomul oral și analizele multi-izotopice pentru cercetarea dietei (izotopi de C și N) și a mobilității umane (izotopi de Sr și O) continuă, atât asupra mostrelor colectate în 2019, cât și asupra celor de la defuncții descoperiți în 2021, prelevate potrivit abordării sistematice de eșantionare stabilite în anii precedenți. Prin corelarea rezultatelor acestor analize cu cele ale unor multiple datări C14 și cu studiul antropologic al resturilor osteologice este intenționată obținerea unor concluzii relevante privind eventualele relații de rudenie dintre defuncții descoperiți în M. 6, modul de folosire a mormântului de-a lungul mai multor generații, etc. În plus, au fost prelevate noi eșantioane de apă de la izvoare dobrogene, în special din Podișul Casimcei, dar și din Podișul Babadag, în vederea analizării lor izotopice. În această campanie a început și flotația sistematică a eșantioanelor de pământ prelevate din complexe arheologice relevante pentru utilizarea acestei metode, în scopul realizării unor studii paleoetnobotanice cu rolul de a stabili mai exact interacțiunile dintre om și mediu la Histria, în perioada antică. Obiectivele cercetărilor viitoare: Săpăturile viitoare din KT vor viza: clarificarea situației posibilelor complexe funerare din perioada romană timpurie identificate în 2021 în NE și SV suprafeței; atingerea și documentarea stratului de distrugere de la finalul perioadei elenistice în întreaga KT; atingerea nivelului de călcare din perioada funcționării cuptorului și cercetarea exhaustivă a complexului artizanal care avea în centru această instalație; continuarea colectării și analizării resturilor organice și nu numai ce pot oferi informații despre interacțiunile complexe dintre comunitatea histriană și mediul înconjurător. Propuneri de conservare, protejare, punere în valoare: Conservarea primară a complexelor arheologice din KT a fost făcută prin acoperirea cu material geotextil, peste care s-a turnat pământ. Principalele complexe arheologice și în special M. 6 au fost documentate prin crearea unor modele 3D, folosind fotogrametria. Stadiul incipient al cercetărilor face prematură formularea unor propuneri de conservare și punere în valoare.
Abstract [EN]:
The excavations carried out in 2021 by the team of the Histria Multiscalar Archaeological Project focused on the research of a large cist-grave (M. 6) built of massive stone slabs in the Early Roman period and the nearby area in the necropolis on the Plateau. M. 6 had already been identified in 2019 in KT, a trench dug in an area where Late and Early Roman tombs overlap a Hellenistic kiln.
Although ca. 100 cist-graves built of stone slabs are known from the Roman province of Moesia Inferior (14 from Tomis alone), M. 6 is the first discovered in Histria. It is exceptional in that at least 18 individuals were buried inside, the largest number attested to date in tombs of this type from Moesia Inferior. The position of the deceased and the features of the entrance pit and the blocking slabs on the eastern side of the tomb show that it was repeatedly opened for new burials during a long span of time. Genetic and multi-isotopic analyses of the samples collected from the human skeletal material, complemented by C14 dating of human and animal bone and the study of the few objects found inside the tomb, are currently under way, with the goal of revealing eventual kin relationships, the way the tomb was reused in ancient times, etc.
Another funerary structure built of smaller slabs was found to the east, under M. 2/2019, in a large pit filled with small stones, pottery sherds and large amounts of animal bones, fish bones, and mussel shells. To the south, a structure built of rough stones in an area where many tiles, cow bones and a bent iron strip were unearthed could signal the existence of a third grave. Between M. 6 and this hypothetical third tomb, not far from where a ring-pommel sword was found in 2019, a fragment of a funerary marker depicting a rudimentarily-drawn man was discovered. The closest analogies found so far come from Late Scythian cemeteries in South-Western Crimea. None of the two hypothetical tombs were excavated this season, as they were partly covered by the trench walls.
A destruction layer consisting of huge amounts of ash and burnt mudbrick was reached on a small surface in the north of KT. The destruction seems to have caused the abandonment of the kiln and to have led in time to the transformation of the area from an artisanal neighborhood to a cemetery.
Bibliografie:
1. Oța (2011) – Oţa, L. 2011. „Morminte de inhumaţie în cutie din Moesia Inferior”, Tibiscum, n.s., Arheologie-Istorie 1, 139-166.
2. Iazikov et alii (2021) – Iazikov, S.V., Voloșinov, A.A., Antonov, E.E. 2021. Lița pozdnih skifov: nadgrobia iz Iugo-Zapadnogo Krîma [Chipurile sciților târzii: stele funerare din Crimeea sud-vestică], Expoziție online, Institutul de Arheologie al Academiei de Științe a F. Ruse, disponibilă la adresa https://www.archaeolog.ru/ru/online-museum/litsa-pozdnikh-skifov-nadgrobiya-iz-yugo-zapadnogo-kryma, accesată pe 20.01.2022.
3. Zinko (2001) – Zinko, V.N. 2001. „Summary of Results of the Five-Year Rescure Excavations in the European Bosporus, 1989-1993”,în G. Tsetskhladze (ed.), North Pontic Archaeology, Leiden & Boston, 295-317.
2. Iazikov et alii (2021) – Iazikov, S.V., Voloșinov, A.A., Antonov, E.E. 2021. Lița pozdnih skifov: nadgrobia iz Iugo-Zapadnogo Krîma [Chipurile sciților târzii: stele funerare din Crimeea sud-vestică], Expoziție online, Institutul de Arheologie al Academiei de Științe a F. Ruse, disponibilă la adresa https://www.archaeolog.ru/ru/online-museum/litsa-pozdnikh-skifov-nadgrobiya-iz-yugo-zapadnogo-kryma, accesată pe 20.01.2022.
3. Zinko (2001) – Zinko, V.N. 2001. „Summary of Results of the Five-Year Rescure Excavations in the European Bosporus, 1989-1993”,în G. Tsetskhladze (ed.), North Pontic Archaeology, Leiden & Boston, 295-317.