Instituții și
Persoane implicate:
| Nume |
Prenume |
Rol |
Instituție |
| Bâltâc |
Adela |
participant |
Muzeul Naţional de Istorie a României |
| Damian |
Paul |
participant |
Muzeul Naţional de Istorie a României |
| Paraschiv-Grigore |
Eugen Marius |
participant |
Muzeul Naţional de Istorie a României |
| Apostol |
Virgil |
participant |
Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti |
Raport:
Obiectivul general al campaniei a fost continuarea cercetării în zona dintre turnul F şi Turnul Mare (cca 300 m2) ale incintei târzii, perimetru în care au fost identificate o stradă (necunoscută -nota 2- din alte cercetări anterioare), precum şi a unui edificiu (edificiul nr. 3), adosat acesteia. Au fost efectuate diverse sondaje pentru a afla noi indicii constructive ale celor două edificii şi a continuat cercetarea unui canal (canalul nr. 2).
Strada nr. 2: pentru a înţelege situaţia surprinsă în caseta H2 (în campaniile anterioare 2013) şi legătura dintre edificiul nr. 2 şi strada nr. 2, a fost efectuat un sondaj. Astfel, a fost surprinsă un sistem de ghidare a apei menajere spre canalul colector de sub strada nr. 2. S-a constatat că într-un „pat” de pietre era amplasat un jgheab -nota 3- realizat dintr-un bloc refolosit (prezintă urme de gujoane) direcţionat spre canalul străzii. O altă placă de calcar era aşezată vertical -nota 4-, oblic, sub plăcile străzii, astfel încât să facă joncţiunea cu canalul de pe mijlocul străzii. De asemenea, pe fund era dispusă o altă placă aşezată orizontal -nota 5- şi care se îmbina atât cu placa verticală, cât şi cu placa canalului străzii. Din punct de vedere stratigrafic, se constată o nivelare a canalului străzii după dezafectarea acesteia.
Edificiul nr. 3: a continuat cercetarea încăperii nr. 4. Astfel, a fost finalizată operaţiunea de demontare a martorului I1–J1, până la nivelul din caseta I1 (pe care ne oprisem în campania 2018), apoi s-a înaintat pe toată suprafaţa. A fost îndepărtat nivelul de dărâmătură, fiind apoi surprins un nivel de cca 20 cm de lut, foarte compact care acoperea un pavaj (?) din calcar, foarte friabil. Pe alocuri, pavajul era realizat şi cu şisturi de dimensiuni medii. Materialul ceramic din stratul de lut este mai rar, dar nu lipseşte, constatându-se chiar şi prezenţa unor vase lucrate cu mâna. Suntem de părere că pavajul reprezintă o substructură solidă pentru nivelarea cu lut, probabil un nivel mai vechi decât cel corespunzător încăperii nr. 1. A fost surpinsă şi continuarea zidului Z57, care reprezintă limita de vest a încăperilor surprinse din edificiu, respectiv încăperile nr. 1 şi nr. 4. Zidul este demantelat spre vest, fiind construit din pietre, calcare şi şisturi legate cu pământ, caracteristic fundaţiilor. De asemenea, s-a efectuat un sondaj la capătul de sud al zidului (în dreptul încăperii nr. 1), unde s-a constatat că zidul are o fundaţie foarte adâncă, colţul fiind realizat din blocuri mari de calcar legate cu pământ (se observă 6 asize), iar restul traseului din calcare şi şisturi (rar cărămizi) legate cu pământ. Odată cu demontarea martorului I1–J1, s-au făcut observaţii şi asupra modului de construcţie a edificiului. Astfel, s-a constatat că blocul care reprezintă pragul dintre încăperile nr. 1 şi 4, este aşezat pe un „pat” solid realizat din pietre, calcare şi şisturi mult mai lat ca lăţimea zidului Z48. Au fost descoperite multe fragmente de tencuială, unele păstrând urme de pictură de culoare roşie.
Canalul nr. 2 -nota 6- a fost surprins pe toată lăţimea casetei I2. Canalul -nota 7-, construit din şisturi şi calcare -nota 8- legate cu mortar hidrofug, mai ales la interior, avea capacul distrus spre sud. De asemenea, s-a putut constata o înclinaţie a capacului păstrat spre est, deci spre zidul Z7, ceea ce ar putea fi explicat prin construirea zidului Z7, care probabil a dus la înclinarea lui.
Note:
1.
1.Despre cercetările din acest sector, vezi Paul Damian, Adela Bâltâc, Date preliminare despre cercetările arheologice din sectorul extra muros Poarta Mare – Turnul Mare (2000–2004), SCIVA 54–55, 2003–2004, p. 131–147 cu completările din CCA 2006, p. 195–197; CCA 2007, p. 198–200; CCA 2008, p. 165–166; CCA 2009, p. 134–135; CCA 2014, p. 63–64; CCA 2015, p. 80–81; CCA 2017, p. 74–75; CCA 2018, p. 65–66; CCA 2019, p. 85–86.
2.Această stradă, al cărei traseu era necunoscut în planimetria Histriei, a fost descoperită în campania 2016, cercetarea ei continuând în campania 2017-2018, vezi CCA 2017, p. 75, CCA 2018, p. 65. CCA 2019, p. 86.
3.Dimensiuni: Lvizibilă = 0,80 m, l = 0,34-0,40 m, adâncimea canalului jgheabului = 0,10–0,15 m.
4.L = 0.90 m, l = 0,18 m, h = 0,50 m
5.L vizibil = 1 m, l = 0,40–0,60 m, gr = 0,15-0,20 m 6.Traseul acestui canal este cunoscut din cercetările anterioare (Damian, Bâltâc, op. cit. fig 2; CCA 2019, p. 86), traseul surprins fiind de cca 32 m.
7.Dimensiunile surprinse în caseta I2 sunt: L = 5,85 m, l = 0,80-0,85 m, adâncimea canal = 0,45 m.
8.De dimensiuni medii (0,20–0,40 m), cele mai multe fasonate.
CC BY-SA 4.0 