Instituții și
Persoane implicate:
Nume |
Prenume |
Rol |
Instituție |
Damian |
Paul |
responsabil sector |
Muzeul Naţional de Istorie a României |
Bâltâc |
Adela |
participant |
Muzeul Naţional de Istorie a României |
Paraschiv-Grigore |
Eugen Marius |
participant |
Muzeul Naţional de Istorie a României |
Apostol |
Virgil |
participant |
Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti |
Raport:
Sector extra muros Poarta Mare – Turnul Mare (nota 40)
Obiectivul general al campaniei era continuarea cercetărilor în zona dintre turnul F şi Turnul Mare (cca 300 m2) ale incintei târzii, zonă în care s-a conturat o nouă stradă şi un nou edificiu, precum şi alte complexe, eventual efectuarea unor sondaje pentru clarificarea unor detalii legate de elementele constructive. Pentru completarea informaţiilor sau clarificarea situaţiilor arheologice se impunea şi demontarea unor martori stratigrafici.
Datorită descoperirilor din campaniile 2016 şi 2017, dar şi pentru înţelegerea situaţiei identificate, s-a hotărât desfiinţarea martorului dintre casetele I1–I2, precum şi a martorului dintre casetele H2–I2, ulterior fiind cercetată întreaga zonă. După această operaţiune, s-au cercetat în complexitatea lor situaţiile identificate anterior, respectiv strada nr. 2 (nota 41), încăperea nr. 4 din edificiul nr. 3 şi un spaţiu de depozitare.
Strada nr. 2: s-a constatat că plăcile (dintr- un calcar local de slabă calitate) din zona centrală a străzii au fost distruse sub presiunea realizată de greutatea dărâmăturii celor două clădiri adosate. După îndepărtarea nivelului de distrugere, s-au putut face observaţii asupra canalului colector, de sub stradă (lăţime 0,54 – 0,65 m). Acesta este construit din dale de calcar, aşezate vertical (1,24/1,65 x 0,15/0,19 x 0,65/0,75 m), iar fundul canalului este realizat tot din dale de calcar (cea păstrată integral 2,43 x 0,71 m). S-au identificat şi două canale colectoare ale căror trasee veneau dinspre edificiul nr. 2 şi care deversau în canalul colector al străzii. Primul este realizat într-o manieră asemănătoare cu cel al străzii (din plăci de calcar dispuse vertical (nota 42) şi celălalt dintr-un bloc de piatră prelucrat, având aspectul unui jgheab (nota 43). S-a constatat că spre vest traseul străzii este distrus, cel mai probabil în perioada romană târzie, şi prin construirea unui spaţiu de depozitat.
Edificiul nr. 3, încăperea nr. 4: a continuat cercetarea în stratul de dărâmătură (arsură, mortar, cărămizi etc), pe alocuri fiind surprinse şi zone de lut, ceea ce indică o eventuală nivelare a zonei. De asemenea, a fost descoperită continuarea spre vest a zidului limită de nord al edificiului (Z55), demantelat/distrus încă din Antichitate şi de construcţia spaţiului de depozitare. Zidul este construit din blocuri mari de piatră (amintind de maniera greacă de construcţie), legate cu mortar, fiind adosat bordurii de sud a străzii nr. 2. Cercetarea zonei nu a fost încheiată.
Spaţiul de depozitat (nota 44), de formă rectangulară la exterior (1,86 × 1,80 m) şi circulară la interior (diametru = 1,00 m), este realizat din şisturi şi calcare de dimensiuni mari şi medii (unele fiind refolosite din complexe anterioare), aşezate ca la construcţia unui zid, fără folosirea vreunui liant. Cercetarea în interior s-a făcut până la adâncimea de 2 m, fiind oprită din motive de securitate.
A continuat şi cercetarea la vest de edificiul nr. 3, în zona Turnului Mare, unde s-a continuat „golirea” vechii secţiuni identificată anterior (nota 45), dar şi cercetarea suprafaţei J2 (carourile a–d 6–8). S-a constatat că zidul care limita la vest încăperea nr. 1 a edificiului nr. 3, a fost distrus/demantelat încă din Antichitate. La circa 2 m vest de acest zid a fost identificat şi cercetat o porţiune din traseul unui canal construit din pietre de dimensiuni medii legate cu mortar, iar interiorul canalului este finisat cu mortar hidrofug (L cercetată = 7 m, l max = 1,10 m), iar latura de vest a canalului este, în cea mai mare parte, distrusă. O parte a canalului are o orientare aproximativ N–S, iar aproximativ în dreptul caroului c, acesta îşi schimbă orientarea (NE–SV). Această schimbare de direcţie şi modalitatea de construcţie ne determină să credem că această porţiune este parte componentă a canalului nr. 2, cunoscut din cercetările anterioare în suprafeţele E3–F2–G2–H3 (nota 46), considerat ca parte componentă a sistemului stradal orientat N-S (nota 47). Menţionăm că porţiunea de canal identificată este mai slab conservată ca în alte zone ale sectorului (nota 48). Ca ipoteză de lucru, considerăm că zona din această suprafaţă a fost puternic perturbată de ridicarea Turnului Mare al incintei romano-bizantine.
Note:
1.
40 Despre cercetările din acest sector, vezi Paul Damian, Adela Bâltâc, Date preliminare despre cercetările arheologice din sectorul extra muros Poarta Mare – Turnul Mare (2000–2004), SCIVA 54–55, 2003–2004, p. 131–147 cu completările din CCA 2006, p. 195–197; CCA 2007, p. 198–200; CCA 2008, p. 165–166; CCA 2009, p. 134–135; CCA 2014, p. 63–64; CCA 2015, p. 80–81, CCA 2017, p. 74–75; CCA 2018, p. 65–66.
41 Această stradă, al cărui traseu era necunoscut în planimetria Histriei, a fost descoperită în campania 2016, cercetarea ei continuând în campania 2017, vezi CCA 2017, p. 75 şi CCA 2018, p. 65.
42 Dimensiuni plăci verticale: 1,00/1,07 x 0,12/0,14 x 0,46/0,48 m, placa de jos: 1,07 x 0,27–0,37 m.
43 Fiind dispus parţial în profil, dimensiunile nu sunt integral cunoscute.
44 Astfel de complexe sunt adesea definite în literatura de specialitate ca fiind fântâni, dar fiind contextul descoperirii, considerăm că cel puţin pentru zona în care ne aflăm, aceste amenajări sunt mai degrabă spaţii de depozitat.
45 CCA 2018, p. 66.
46 Damian, Bâltâc, op. cit., fig. 2 (canal 2).
47 Damian, Bâltâc, op. cit., p. 142.
48 Damian, Bâltâc, op. cit., p. 145 şi fig. 2 (canal 3).