Istria | Judeţ: Constanţa | Punct: Cetate | Anul: 2018
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Anul cercetarii:
2018
Perioade:
Antichitate;
Epoci:
Epoca greacă; Epoca elenistică;
Categorie:
Apărare (construcţii defensive);
Tipuri de sit:
Cetate;
Cod RAN:
| 62039.01 |
Județ:
Constanţa
Unitate administrativă:
Istria
Localitate:
Istria
Punct:
Cetate
Sector:
Sărătură
Localizare:
| 62039.01 |
Lista Ilustrațiilor - 2
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Bivolaru | Alexandra | participant | Université Aix-en-Provence, France |
| Pop | S. | participant | Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca |
| Bottez | Valentin Victor | responsabil | Universitatea din București |
| Vladu | Adrian | participant | Universitatea din București |
| Doțe | Gabriela | participant | Universitatea din București |
| Georgescu | Agatha | participant | Universitatea din București |
| Bivolaru | L. | participant | Voluntar |
| Ciutacu | B. | participant | Voluntar |
| Hanganu | V. | participant | Voluntar |
Raport:
În urma unor campanii de foraje geologice din 2017 (CEREGE, Universitatea Aix-Marseille) şi din 2018 (Institutul de Geografie, Universitatea din Köln), precum şi a unor investigaţii geofizice (ARHEOINVEST Iaşi, Institutul de Geografie al universităţii din Köln), am observat că zona de la nordul depresiunii numită Sărătură este deosebit de importantă în vederea înţelegerii evoluţiei urbanistice a Histriei, precum şi a schimbărilor paleo-geografice ce au afectat zona. De asemenea, punctul de săpătură SAR poate deţine informaţii cu privire la activităţile portuare. În vederea înţelegerii funcţionalităţii zonei (activităţi portuare, zonă de trecere/legătură între Acropolă şi Platoul de vest), cercetarea arheologică a fost demarată în 2017 în cadrul unei colaborări între Universitatea din Bucureşti şi Universitatea Aix- Marseille, săpătura fiind integral finanţată de cea din urmă.
Săpătura constă într-o secţiune (S002; Fig. 1) de 15 x 2 m, cu o adâncime de 0,50 m – 0,70 m.
În ea am descoperit o stradă (Fig. 1 şi 2) pe o lungime de 7 m (carourile A9-15 – B9-15), la o adâncime de -0,54 m în capătul estic al secţiunii, respectiv -0,70 m în carourile A10-B10. Aceasta este constituită din pietre, material constructiv, precum şi fragmente ceramice şi osteologice, legate cu o argilă galbenă. În restul secţiunii, nu a fost clar identificată nicio altă structură. În caroul B3-4 a fost identificată o dală de calcar (Fig. 1), puternic alterat, orientată NV-SE, la o adâncime de -0,64 m. Urmele unei alte posibile dale, situată în colţul SE al celei identificate şi cu aceeaşi orientare, a fost pusă în evidenţă la curăţarea grundului, însă a fost imposibil a o prezerva, din cauza alterării profunde a calcarului. A fost însă înregistrată în desenul grundului. O posibilă altă structură a fost identificată în caroul A6. Aceasta constă într-un aliniament de patru pietre şi apare la o cotă de - 0,70 m. Din punct de vedere stratigrafic, au fost identificate patru niveluri arheologice: vegetal, două niveluri de abandon şi substrucţia străzii.
Materialul arheologic descoperit este heterogen şi cu un grad de fragmentare ridicat. Materialul ceramic constituie cea mai mare parte a descoperirilor. Din punct de vedere cronologic, acesta corespunde majoritar perioadelor romană timpurie-elenistică, însă în stratul vegetal au fost descoperite şi câteva fragmente din perioada romană târzie, precum şi un fragment arhaic. Au fost descoperite numeroase fragmente osteologice, precum şi de material constructiv. Descoperirile monetare constau în două piese din bronz, dintre care una găsită deasupra substrucţiei străzii. Au fost de asemenea descoperite numeroase fragmente metalice, printre care patru vârfuri de săgeată. Alte artefacte importante sunt reprezentate de două fragmente de teracote (capete feminine), 11 fragmente de plăci de marmură albă cu vinişoare negre, precum şi un fragment dintr-un posibil perirrantherion. Au fost de asemenea descoperite greutăţi de pescuit şi fusaiole, precum şi fragmente de zgură şi lemn carbonizat. Putem afirma că o importantă cantitate de material arheologic a fost scoasă la lumină în raport cu dimensiunile secţiunii.