Istria | Judeţ: Constanţa | Punct: Cetate | Anul: 2012
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Anul cercetarii:
2012
Perioade:
Antichitate;
Epoci:
Epoca greacă; Epoca elenistică; Epoca romană timpurie; Epoca romană târzie;
Categorie:
Apărare (construcţii defensive); Domestic; Religios, ritual şi funerar;
Tipuri de sit:
Aşezare deschisă; Cetate; Structură de cult/religioasă; Necropolă;
Cod RAN:
| 62039.01 |
Județ:
Constanţa
Unitate administrativă:
Istria
Localitate:
Istria
Punct:
Cetate
Sector:
Sector Sud (Turnul K - Extra-muros)
Localizare:
| 62039.01 |
Lista Ilustrațiilor - 13
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Angelescu | Mircea Victor | responsabil | Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti |
| Dabîca | Mircea Mihail | participant | Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti |
| Nastasi | Irina | participant | Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti |
| Cliante | Laurenţiu | participant | Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa |
| Bottez | Valentin Victor | participant | Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie |
| Ganciu | Iulian | participant | Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie |
Raport:
Campania din vara anului 2012 a avut ca obiectiv lămurirea unor aspecte legate de încadrarea basilicii episcopale în spațiul urban apropiat. Aria vizată este delimitată de: anexa de nord-vest a Basilicii episcopale, porticul şi strada f (care se întinde de-a lungul său la vest), strada b (care pătrunde în oraşul târziu prin Poarta Mare) şi stradela g3 (care separă zona sondată în campania 20114, prin S I, de cea în care s-a desfăşurat cercetarea de anul acesta)5. A fost trasată o secţiune orientată est-vest (S II), cu o lăţime de 1,5 m şi lungă de 26,5 m. Dimensiunile secţiunii au rezultat în funcţie de particularităţile terenului şi de obiectivul propus la începutul cercetării. Pe latura de est s-a renunţat la martor, secţiunea prelungindu-se până la stradela g. De asemenea, am practicat marcarea lungimii secţiunii, din 2 m în 2 m, rezultând astfel 13 carouri, numerotate dinspre vest spre est caroul 1 – caroul 13. Obiectivele principale ale cercetării au fost verificarea relaţiei dintre structurile constructive existente în zona rămasă nesăpată şi basilica episcopală şi confirmarea continuării spre nord a porticului şi a străzii f.
Situaţia înregistrată, dinspre vest spre est, este următoarea:
- sub stratul de dărâmătură din capătul secţiunii s-au conturat trei dale din bordura de vest a străzii f; avem în vedere pentru anul următor curăţarea dărâmăturii pentru punerea în valoare a străzii şi a bordurii care o mărginea spre vest, în măsura în care s-a păstrat, deoarece, în profilul de sud se conturează, pe o lungime de peste 9 m, o groapă antică, săpată probabil pentru scoaterea pietrei. Situaţia nu ar fi singulară, pavajul din interiorul absidei şi navei centrale a basilicii, precum şi soclul bermei fiind demantelate de o asemenea intervenţie, ulterioară fazei V A;
- la o distanţă de 6,10 m faţă de dalele bordurii a fost surprins traseul unui zid (Z1), format din blocuri de piatră de dimensiuni medii, legate cu mortar, cu grosimea de 0,75 m Este singurul zid legat cu mortar, descoperit în S II, iar prin modul în care este construit, dimensiuni şi mai ales orientare arată că este parte din continuarea spre nord a zidului de vest al basilicii episcopale. Surprinzând prelungirea zidului de vest al basilicii, am presupus iniţial şi continuarea şirului de socluri de coloane corespunzător porticului, însă la adâncimea la care s-a ajuns în campania 2012 nu a fost înregistrată această situaţie. Lipsa soclurilor de coloane, bine păstrate pe latura de vest a basilicii, poate fi pusă şi pe seama gropii antice care apare în profilele de nord, vest şi sud ale S II;
- spre est, între zidul de vest al basilicii (Z1) şi cel din capătul secţiunii (Z5), mărginit de strada g aflată imediat la est, spaţiul este împărţit în patru încăperi de trei ziduri orientate nord-sud (denumite dinspre vest spre est Z2, Z3, Z4). Z2 situat la 3,15 m distanţă de Z5, este construit din blocuri de dimensiuni medii, legate cu pământ. Are grosimea de 0,50 m, se păstrează pe o înălţime de 0,30-0,35 m şi nu se află pe traseul niciunuia dintre zidurile anexei de nord-vest a basilicii episcopale. Nivelul de călcare din încăpere este reprezentat de o podea din lut galben, ruptă la vest de blocuri de mari dimensiuni căzute din Z1. În dărâmătura de la vest de Z2 (în caroul 8, la -0,65 m) a fost descoperit un tezaur monetar compus din 11 piese, cea mai târzie datând din timpul împăratului Mauriciu Tiberiu. Noua descoperire arată că în faza IV B încăperea era funcțională. Sfârșitul aceleiași faze este marcat și în anexa alăturată, din colțul de nord-vest al basilicii, de un tezaur cu componență monetară asemănătoare, datat tot la sfârșitul secolului VI p.Chr.6;
- următoarea încăpere, lată de 2,90 m, este mărginită spre vest de Z2, iar spre est de Z3, paralel cu el, lat de 0,55 m şi păstrat pe o înălţime de 0,60 m. Acelaşi strat de lut galben apare între ziduri;
- al treilea compartiment, situat în continuare, are lăţimea de 2,95 m şi este mărginit spre est de Z4, orientat nord-sud, lat de 0,65 m şi păstrat pe înălţimea de 0,60 m. Încăperea a fost recompartimentată ulterior, prin construirea unui zid orientat est-vest (Z6), cu o traiectorie uşor oblică faţă de zidurile cu aceeaşi orientare din anexele basilicii. Acesta are fundaţia situată peste stratul de pământ galben dintre cele două ziduri nord-sud şi nu se ţese cu acestea, aparţinând unei faze ulterioare de funcţionare a încăperii. Se păstrează numai pe înălţimea a două asize, cea superioară fiind distrusă pe faţa nordică. Lăţimea zidului este de 0,60 m, iar lungimea de 2,95 m;
- ultima încăpere, lată de 4,75 m, este delimitată la est de Z5, orientat nord-sud, paralel cu strada g, lat de 0,90 m. Continuitatea acestui zid se poate urmări spre sud, în profilul de pe latura de vest a stradelei, în capătul căreia coteşte spre vest şi intră sub o porţiune nesăpată, situată la est de anexa din acest colţ al basilicii. Pe latura de sud este vizibilă intrarea dinspre strada g în această încăpere. Dalele bordurii sunt uşor alunecate spre est, spre stradelă, dând naştere unui spaţiu de 0,25 m între linia celor două dale surprinse pe lăţimea secţiunii şi faţa de est a zidului. Încăperea este compartimentată ulterior de un zid oblic, orientat est-vest (Z7), lat de 0,80 m. Este lucrat îngrijit din blocuri de dimensiuni medii, legate cu pământ. S-a observat şi refolosirea unui fragment de fus de coloană în componenţa asizei superioare;
Toată suprafaţa încăperii, surprinsă în S II a fost acoperită de un strat gros de dărâmătură, căzută peste stratul de lut galben.
Succesiunea stratigrafică înregistrată pe profilele S II este următoarea:
- strat de pământ brun închis, la care s-a ajuns în capătul de vest al secţiunii; pare să reprezinte o groapă antică de demantelare;
- nivel de călcare corespunzător zidurilor celor patru încăperi, care apare pe profil sub forma unui strat de lut galben, gros de aproximativ 0,15 m. În interiorul încăperilor ne-am oprit pe acest nivel, tăiat în apropiere de faţa estică a Z1 de groapa antică amintită;
- strat de dărâmătură, care acoperea toată suprafaţa secţiunii, format din blocuri de piatră de dimensiuni medii amestecate cu fragmente ceramice, ţigle, olane etc. În dreptul zidului de vest al basilicii capată o culoare albicioasă, datorată mortarului din componenţă.
- strat vegetal cu fragmente ceramice amestecate (fragmente elenistice - picior și toartă de kantharos etc., fragmente romane timpurii şi târzii).
Nivelul vegetal şi cel de dărâmătură sunt tăiate, în partea de vest a secţiunii, de trei gropi moderne. Una dintre ele, săpată la vest de zidul cu mortar, în zona corespunzătoare unei presupuse continuări a porticului, avea aşezate pe fund trei blocuri masive de piatră, scoase probabil din construcţiile alăturate. În pământul dintre cele trei blocuri, pe lângă materialul arheologic amestecat, a apărut şi un cartuş modern.
Concluziile cercetării arheologice din vara anului 2012, în Sectorul Centru-Nord, sunt următoarele:
- basilica episcopală era prevăzută, pe suprafaţa situată la nord, cu o serie de anexe şi compartimentări ale acestora, a căror funcționalitate poate fi stabilită numai prin extinderea cercetării arheologice;
-într-o etapă ulterioară ridicării zidurilor orientate nord-sud (construite probabil în prima etapă de funcţionare a complexului, IV A), a avut loc recompartimentarea spaţiului interior al încăperilor delimitate de acestea (IV B). Foarte posibil ca zidul orientat est-vest (Z6), cu aspect neîngrijit, aşezat peste stratul de lut galben, să ţină de faza V A, însă numai prin extinderea suprafeţei cercetate şi prin analiza materialului recoltat se poate trage o concluzie certă;
- strada f situată la vest de Basilica episcopală îşi continuă traseul către nord, de-a lungul zidului de vest al edificiului; ipoteza a fost verificată și prin scanarea zonei de interes: prin unirea punctelor de pe extremitatea de est a celei mai indepărtate dale din bordura străzii f cu cele de pe linia de est a dalei apărută în S II, s-a obținut un traseu drept la care se aliniază și celelalte dale aflate între cele două extremități luate drept reper;
- la adâncimea la care am ajuns nu a fost surprinsă continuarea şirului de coloane de pe latura de vest a porticului. Este posibil ca acesta să se oprească în dreptul anexei de nord-vest a basilicii, iar zidul de vest să continue spre nord, fără a mai fi secondat la vest de şirul de coloane. Trebuie avut totuşi în vedere şi faptul că zona a fost deranjată de groapa antică de demantelare.
Note:
1.
3. Numele străzilor sunt redate cf. Al. Suceveanu, Histria VI, Bucureşti, 1982.
4. Histria, Sector Centru-Nord, CCA 2012, p.75-76.
5. Zona (a), cf. Al. Suceveanu, Histria XIII, Bucureşti, 2007, p. 44 şi Pl. VII.
6. Al. Suceveanu, Histria XIII, Bucureşti, 2007, p. 192-193.