Istria | Judeţ: Constanţa | Punct: Cetate | Anul: 2011
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Anul cercetarii:
2011
Perioade:
Antichitate;
Epoci:
Epoca greacă; Epoca elenistică; Epoca romană timpurie; Epoca romană târzie;
Categorie:
Apărare (construcţii defensive); Domestic; Religios, ritual şi funerar;
Tipuri de sit:
Aşezare urbană; Cetate; Fortificaţii; Templu;
Cod RAN:
| 62039.01 |
Județ:
Constanţa
Unitate administrativă:
Istria
Localitate:
Istria
Punct:
Cetate
Sector:
Sector Centru-Nord
Localizare:
| 62039.01 |
Lista Ilustrațiilor - 18
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Angelescu | Mircea Victor | participant | Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti |
| Apostol | Virgil | participant | Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti |
| Avram | Alexandru | participant | Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti |
| Bîrzescu | Iulian | participant | Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti |
| Dabîca | Mircea Mihail | participant | Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti |
| Mărgineanu-Cârstoiu | Monica | participant | Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti |
| Nastasi | Irina | participant | Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti |
| Panait-Bîrzescu | Florina | participant | Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti |
| Cliante | Laurenţiu | participant | Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa |
| Maurer | Karen | participant | Universität Vienna, Austria |
| Bottez | Valentin Victor | participant | Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie |
| Ganciu | Iulian | participant | Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie |
| Ţârlea | Alexandra Clara | participant | Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie |
| Vasiliţă | Ştefan | participant | Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie |
Raport:
Campania din octombrie 2011 reprezintă începutul unei cercetări sistematice de durată în zona aflată la nord de Basilica episcopală descoperită în centrul cetăţii. Scopul cercetării în acest nou sector histrian (denumit Sectorul Centru-Nord - SCN) este de a evidenţia, din punct de vedere ştiinţific şi de a pune în valoare muzeistic eventualele anexe ale basilicii episcopale sau posibilele amenajări care au funcţionat pe parcursul secolului VI p.Chr. în strânsă legătură cu aceasta. Prin urmare, nivelul pe care cercetarea din această zonă se va opri este cel corespunzător începutului secolului VI, consacrat în stratigrafia histriană ca nivelul IV A.
Suprafaţa încredinţată spre cercetare colectivului constănţean este mărginită: la sud de latura nordică a basilicii episcopale; la est, de artera orientată nord-sud, care taie cartierul Domus (strada β); la nord, de artera principală histriană care pătrunde în cetate prin Poarta Mare a incintei romane târzii. Marea secţiune Est-Vest, săpată în anii 1950-51, taie suprafaţa menţionată pe diagonală. Având în vedere imposibilitatea localizării în teren a traseului acestei secţiuni (din cauza pământului cu care a fost ulterior umplută, precum şi cel care a fost aruncat în zonă din săpăturile mai vechi), am considerat necesară, în această primă campanie, trasarea unei secţiuni orientate Nord-Sud (perpendiculară pe latura de nord a anexei nord-estice a Basilicii episcopale). Dimensiunile secţiunii S I (stabilite în funcţie de lăţimea suprafeţei) sunt 23 m lungime şi 2 m lăţime. Secţiunea a fost împărţită în carouri, numerotarea lor începând din capătul de nord al secţiunii. Au rezultat astfel 10 carouri cu latura de 2 m, al unsprezecelea având latura lungă de 3m. Din raţiuni legate de stratigrafie (la sud), dar şi de stabilitatea solului (la nord, înspre stradă) am decis să păstrăm ambii martori din capetele secţiunii, cel puţin în această primă etapă a cercetării.
Condiţiile meteorologice nefavorabile nu au permis finalizarea săpăturii, conform planului iniţial. Astfel, adâncimea maximă la care am ajuns este de 0,85 m (de la nivelul actual de călcare, situat la o altitudine mai mare faţă de cel din capetele secţiunii, din cauza pământului depus), în caroul 5, corespunzător zonei de intersecţie cu S II al Secţiunii Est-Vest. Adâncimea minimă la care am ajuns este de -0,45 m, în caroul 11. La această adâncime, pe toată suprafaţa caroului 11, între Z3 şi profilul de sud (care se sprijină pe zidul anexei de nord-est a Basilicii episcopale) se întinde o podea din lut galben, corespunzătoare nivelului primei asize a zidului (este aşezat direct pe pământ).
Situaţia arheologică obţinută în această campanie se prezintă în felul următor:
După înlăturarea stratului vegetal, la o adâncime cuprinsă între -0,10 - 0,20 de la nivelul de călcare actual a apărut un strat compact de dărâmătură, întrerupt în zona mediană a secţiunii. Suprafaţa aceasta se conturează în grund ca o porţiune cu pământ negru cu fragmente ceramice amestecate şi reprezintă de fapt intersecţia secţiunii deschise de noi cu S II a secţiunii E-V trasată în anii ’50.
S I a intersectat trei ziduri, cu aceeaşi orientare Est-Vest, pe care le-am numerotat de la nord spre sud Z1, Z2, Z3.
Z1 s-a conturat la o adâncime de -0,10 m de la nivelul actual de călcare, surprins pe o înălţime de 0,60 m (3 asize), lat de 0,70m; alcătuit din blocuri de dimensiuni medii, legate cu pământ (cel mai mare bloc măsoară 0,60m în lungime, 0,20m în lăţime, 0,15m în înălţime); la 0,35m nord de Z1 intră în profilul de vest o dală dreptunghiulară (L-0,35m, l-0,12m, h-0,25m), aşezată pe cant, paralelă cu Z1. Între Z1 şi profilul de nord al secţiunii, după înlăturarea stratului vegetal, am ajuns pe un nivel gros de pământ cenuşiu deschis, prăfos, amestecat cu fragmente de ţigle şi olane şi rare bucăţi de lutuială arsă (posibil de la o vatră aflată în zonă).
Z2 păstrat numai la nivelul primei asize, cu h-0,10m, l-0,70m; format din blocuri de piatră de dimensiuni mici (l-0,30m, L-0,35m).
Z3 din care s-a conservat numai prima asiză (în martorul de est intră parţial două blocuri fasonate, alunecate din a doua asiză ). Din cauza faptului că zidul a fost legat numai cu pământ şi nu a avut o fundaţie adâncă, s-a dărâmat până la prima asiză, chiar şi aceasta alunecând uşor către nord. Din cauza alunecării laturii de nord a zidului, pe unele porţiuni lăţimea sa atinge 0,80 m. În capătul care intră în martorul de vest lăţimea sa măsoară 0,70 m, aceasta părând să fie dimensiunea sa iniţială. Zidul apare la o adâncime de 0,30m de la nivelul actual de călcare şi se conservă pe o înălţime de 0,18 m. Este alcătuit din blocuri de piatră de dimensiuni mici, cel mai mare având următoarele dimensiuni: L-0,35 m, l-0,25 m, h-0,15 m. La sud de acest zid, pe toată suprafaţa la o adâncime de - 0,45 m faţă de nivelul actual de călcare, sub sun strat de dărâmătură format din pământ negru amestecat cu blocuri de piatră de dimensiuni medii şi mari, fragmente ceramice şi oase de animale, s-a conturat podeaua corespunzătoare lui Z3. Aceasta este formată dintr-un strat de lut galben puternic întărit, porneşte de la baza lui Z3 şi continuă spre sud, intrând sub martorul dintre S I şi zidul de nord al anexei de nord-est a basilicii episcopale. Pe suprafaţa podelei am înregistrat un strat subţire de scoică pisată. După înlăturarea acestuia am ajuns la lutuiala galbenă, curată.
În stratul de dărâmătură dintre Z2 şi Z3, la o adâncime de -0,65 m s-a detaşat în grund o amenajare circulară de mici dimensiuni (diametrul exterior 0,70 m şi cel interior de 0,40 m) alcătuită din pietre de mici dimensiuni. Nu am putut continua demontarea dărâmăturii din jurul ei, din cauza condiţiilor meteorologice care au pus capăt, mult prea devreme, campaniei de săpături. Putem menţiona însă că din interiorul acestei structuri a fost recuperată o cantitate considerabilă de cochilii de melci.
În privinţa inventarului mobil recoltat în această campanie remarcăm o cantitate mică de fragmente ceramice (de factură romană târzie), cuie şi piroane din fier, câteva fragmente de obiecte din sticlă, o greutate din lut, material osteologic animal. De asemenea, în stratul de dărâmătură au apărut şi două blocuri de marmură nefasonate, provenite probabil din Z2 sau Z3.