Istria | Judeţ: Constanţa | Punct: Cetate | Anul: 2009
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Anul cercetarii:
2009
Perioade:
Preistorie; Protoistorie; Antichitate; Evul Mediu;
Epoci:
Hallstatt; La Tène; Epoca greacă; Epoca elenistică; Epoca romană timpurie; Epoca romană târzie; Epoca migraţiilor;
Categorie:
Apărare (construcţii defensive); Domestic; Religios, ritual şi funerar;
Tipuri de sit:
Locuire civilă; Aşezare urbană; Cetate; Fortificaţii; Structură de cult/religioasă;
Cod RAN:
| 62039.01 |
Județ:
Constanţa
Unitate administrativă:
Istria
Localitate:
Istria
Punct:
Cetate
Sector:
X
Toponim:
Histria
Localizare:
| 62039.01 |
Lista Ilustrațiilor - 13
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Domăneanţu | Catrinel | participant | Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti |
Raport:
Notăm adâncimile pe care ne-am oprit în W şi Q:
W1 -1,28 m (colţ); -1,30 m ţ (ţăruş).
W2 -1 m (pe TO); -1,28 m jos lângă temelie; -1,25 m (ţ); -1,06 m (pe TO din colţul de SE).
W3 -1,40 (ţ); -1,14 (pe TO); -1,47 m (jos, lângă TO).
W4 -1,50 (ţ); -1,47 (colţ).
Q1 -0,70 m (colţ); -0,83 m (ţ pe TO).
Q2 -0,85 m.
Q3 -0,96 m (ţ).
Q4 -0, 93 m (ţ pe TO); -0,94 (colţ).
Anul acesta, având în vedere „criza" şi numărul mic de lucrători (6), nu am săpat prea mult, ci am curăţat cu şpaclul pentru a rafina unele situaţii descoperite anul trecut. S-au desenat de asemenea trei profile, cel de N din V1-4, cel de N din W1-4 şi cel de E din U şi V. În W am încercat să verificăm „crucea" din TO aşa cum se vedea în suprafaţă, dar deocamdată fără prea mult succes.
Pe faţa de V şi E a braţului dintre carourile W2-W3 se observă nişte dungi subţiri de lut. El este suprapus de un fragment de zid din pietre de şist orientat E - V. În colţul de SE al lui W2 apare o temelie orientată NE-SV care este surprinsă pe o suprafaţă foarte mică.
Pe braţul de V al „crucii" va trebui ca anul viitor să coborâm pe fâşia de lut care se observă pe profilul ei de S.
În rest ne-am oprit în W1 şi W2 pe un strat de pământ lutos, W3 pe un strat de lut şi chirpici arşi perforat de o groapă aflată în zona de intersecţie dintre braţul de V şi cel de S. În W4 ne-am oprit pe un strat cu mulţi chirpici arşi.
În Q nu am avansat foarte mult. Am recurăţat TO paralelă cu malul de est. În rest situaţia este încă neclară.
Latura de E a TO SD pune mai multe probleme. Ea este perforată de două locuinţe: nr 1 la N şi nr 2 la S. Nr 1 perfora temelia aşa cum s-a văzut încă de anut trecut. Din ea a ieşit o mare cantitate de fragmente de amfore, printre care Chios cu gâtul umflat din sec V a.Ch. Pe mijlocul ei se păstrează o bucată din TO al cărui sens nu-l înţelegem.
Presupusele ziduri de N şi S stau pe TO. Se observă însă o diferenţă privind consistenţa pământului de o parte şi de alta a micuţei TO păstrate în centrul locuinţei nr 1. La V, de unde a ieşit majoritatea fragmentelor ceramice, pământul este moale, cenuşos. La est, deşi se delimitează clar de TO, este mult mai tare.
În U-V avem o imensă temelie lată de 4, 55m. Ea este tăiată de locuinţa nr 2, cea cu vasul indigen, fiind foarte clar delimitată la V de zona cu pietriş galben care suprapune latura de S a TO SD. Ca să terminăm cu patrulaterul de TO SD, pe latura de V anul acesta nu am lucrat de loc. Subliniem încă o dată că pavajul din pietre din calcar stă pe TO.
Locuinţa nr. 2 pare a avea două compartimentări şi are, în special la V, un pavaj din pietricele şi cioburi.
În L şi K situaţia este următoarea: în L2-L3 am lărgit săpătura, intrând şi la S. Aici avem două nivele de tasări cu cioburi şi pietre, care ne indică marginea străzii, spre S. Tasarea 1 -0,57 m; tasarea 2 -0,70 m.
S-a curăţat mai bine zidul de pietre din calcar cretos, pe care l-am considerat închiderea spre S a zidului VIII. El stă pe o temelie olbiană care face colţul cu alta, orientată N - S. Din păcate numai marginea ei de E este foarte clară. Ne întrebăm acum dacă la V ea nu face corp comun cu cea care intră în malul de V, în K3. De verificat la anul.
Marea temelie olbiană din K4 se închide la N cu o alta care intră pe sub zidul VIII. Ea se observă atât la N cât şi la S de zidul VIII.
Trebuie să verificăm la anul dacă în colţul dintre zidul VIII şi pavajul din pietre albe este un cuptor.
O ultimă observaţie: între zidul IX şi fântână avem o groapă de nisip. Tot aici am găsit încă o puşculiţă (o oenochoe cu firnis negru, caneluri şi buza trilobată) şi un presupus cuptor.