Istria | Judeţ: Constanţa | Punct: Cetate | Anul: 2009
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Anul cercetarii:
2009
Perioade:
Preistorie; Protoistorie; Antichitate; Evul Mediu;
Epoci:
Hallstatt; La Tène; Epoca greacă; Epoca elenistică; Epoca romană timpurie; Epoca romană târzie; Epoca migraţiilor;
Categorie:
Apărare (construcţii defensive); Domestic; Religios, ritual şi funerar;
Tipuri de sit:
Locuire civilă; Aşezare urbană; Cetate; Fortificaţii; Structură de cult/religioasă;
Cod RAN:
| 62039.01 |
Județ:
Constanţa
Unitate administrativă:
Istria
Localitate:
Istria
Punct:
Cetate
Sector:
T
Toponim:
Histria
Localizare:
| 62039.01 |
Lista Ilustrațiilor - 4
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Bîrzescu | Iulian | participant | Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti |
| Mărgineanu-Cârstoiu | Monica | participant | Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti |
| Panait-Bîrzescu | Florina | participant | Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti |
| Zimmermann | Konrad | participant | Universität Rostock,Germany |
| Ţârlea | Alexandra Clara | participant | Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie |
| Avram | Alexandru | participant | Université de Le Mans, France |
Raport:
Obiective:
- Cercetarea monumentelor greceşti suprapuse de basilica din sectorul sudic al „zonei sacre", în suprafeţele A8-C8;
- Cercetarea din zona de la V de templul Afroditei şi de monumentul C.
Subsectorul sud-est (A8-C8)
Principalul obiectiv cercetat la S de templul Afroditei l-a reprezentat începând din 2007 o construcţie sacră (notată din acest an cu litera M) aparţinând epocii arhaice. În această campanie am descoperit închiderea vestică şi foarte probabil pe cea nordică. Datele de până acum indică un lăcaş de cult de dimensiuni relativ modeste, orientat N - S ca şi templele arhaice descoperite până acum în sectorul T. Lungimea acestei construcţii este în jur de 11 metri, lăţimea sa de circa 6,30 m. Fundaţiile, aflate direct pe stâncă, sunt în cea mai mare parte suprapuse de fundaţiile basilicii, care evident îngreunează o cercetare completă a construcţiei M.
La N în A8, închiderea din partea de N a monumentului M a fost descoperită în acest an sub zidul de N al basilicii pe o lungime de 1,20 m (grosime 0,65 m). Între zidul de V al basilicii şi monumentul αα a fost trasată o secţiune de 2 x 1,20 m, în scopul de a urmări traseul zidului transversal descoperit în 2007. Aici pământul ars la roşu, surprins pe mare suprafaţă în săpăturile anterioare suprapune pe o mică porţiune în estul secţiunii, ceea ce pare un rest de zid (?) din mici dale de şist. Acesta se află pe lutuiala ce acoperă/dezafectează zidul de marmură şi gresie al construcţiei M.
În B8 (6,20 x 3,20 m) am demontat parţial martorul de lîngă zidul de N al basilicii, dintre naos şi pronaos. Cel mai bogat ca materiale arheologice şi mai omogen strat a fost cel de pământ ars la roşu, în care s-au descoperit fragmente de ţigle, chirpic, teracote şi ceramică, dintre care o buză de amforă de Chios din al doilea sfert al secolului al V-lea a.Chr.
La 8 august, la S de basilică şi la V de caroul deschis anul trecut în C8, a fost deschisă o suprafaţă de 5,50 x 4 m pentru a cerceta în primul rând nivelul cu ţigle arhaice descoperit în anii precedenţi, ţigle care foarte probabil făceau parte din acoperişul construcţiei M. Săpăturile au început de la nivelul actual de călcare şi s-au oprit anul acesta pe un strat de lut aparţinând epocii elenistice. Singurele monumente cercetate aici au fost o încăpere aparţinând insulei romane de sec. VI p.Chr. şi două ziduri ale unei case de epocă romană din sec. IV p.Chr. În aceste din urmă ziduri au fost folosite ca spolii numeroase fragmente din marmură, unele deosebit de interesante, cum ar fi o inscripţie cu o listă de preoţi ai lui Dionysos Karpophoros ("Purtătorul de roade") datată în jurul anului 100 p.Chr. şi fragmente de la o statuie de cult monumentală, aparţinând tot lui Dionysos, din aceeaşi epocă.
Subsectorul de la V de templul Afroditei (suprafeţele γ-δ-ε-ζ)
Al doilea subsector în care s-au desfăşurat săpăturile din 2008 a fost la NV de templul Afroditei, având drept scop principal cercetarea monumentelor de la V de templul Afroditei şi de monumentul C, interpretat relativ recent ca aparţinând unui propylon. Aici au fost continuate cercetările în patru suprafeţe, γ, δ, ε, ζ, fiecare corespunzând unei încăperi a insulei de epocă romană timpurie (sec. II-III p.Chr.). În 2009 săpăturile au fost concentrate în suprafeţele δ şi ζ, pornindu-se de la un nivel roman târziu. Săpătura a fost oprită în ambele suprafeţe pe un nivel elenistic târziu - roman timpuriu.
În suprafaţa δ, 3,80 (N - S) x 4 m (E - V), aflată la V de pronaosul templului Afroditei au putut fi cercetate trei nivele ce ţin de insula romană timpurie. Cel mai bine păstrat nivel aparţine începutului de sec. I p.Chr. Trei opaiţe întregi, precum şi ţigle, probabil de la o casă, păstrate complet au fost recoltate de pe o podea de lut aparţinând acestui nivel. Săpătura s-a oprit pe nivelul situat sub această podea. Pe lângă alte descoperiri mici (monede, ceramică, oase, etc) în această suprafaţă a fost descoperit un fragment de friză elenistică cu bucranii şi ghirlande, folosit ca prag în insula de sec. III p.Chr.
În suprafaţa ζ, aflată la V de monumentul C, a fost cercetată o suprafaţă de 3,20 (N - S) x 2,30 m (E - V). Aici cercetările noastre le-au continuat pe cele din anii 1957-1959 şi 1979. Cunoaşterea traseelor a două ziduri orientate N - S, uneori suprapuse, aparţinând epocilor elenistică şi romană timpurie, au reprezentat principalul obiectiv în această suprafaţă. Amintim că aceste ziduri fuseseră descoperite în anii precedenţi în celelalte suprafeţe dezvelite la V de templul Afroditei, fără a putea fi până în momentul de faţă interpretate ca aparţinând unor monumente de cult sau unor construcţii domestice. În suprafaţa δ anul acesta a fost descoperit un prag, de dimensiuni impresionante (lungime 1,85 m), ce a funcţionat cu cu cel de-al doilea zid, respectiv cel posterior. La V de prag a fost descoperit un fragment de geison (L 0,92 m, l 0,74 m, grosime ca. 0,14 m) de la templul lui Theos Megas, ce păstrează încă urme de pictură în apropierea mutulilor. Un strat de lut acoperea atât pragul cât şi fragmentul de geison. O situaţie similară a fost surprinsă în anii 50 ai secolului trecut. [Alexandru Avram, Iulian Bîrzescu, Monica Mărgineanu Cârstoiu, Konrad Zimmermann]