Istria | Judeţ: Constanţa | Punct: Cetate | Anul: 2009
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Anul cercetarii:
2009
Perioade:
Preistorie; Protoistorie; Antichitate; Evul Mediu;
Epoci:
Hallstatt; La Tène; Epoca greacă; Epoca elenistică; Epoca romană timpurie; Epoca romană târzie; Epoca migraţiilor;
Categorie:
Apărare (construcţii defensive); Domestic; Religios, ritual şi funerar;
Tipuri de sit:
Locuire civilă; Aşezare urbană; Cetate; Fortificaţii; Structură de cult/religioasă;
Cod RAN:
| 62039.01 |
Județ:
Constanţa
Unitate administrativă:
Istria
Localitate:
Istria
Punct:
Cetate
Sector:
Basilica Pârvan
Toponim:
Histria
Localizare:
| 62039.01 |
Lista Ilustrațiilor - 4
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Bottez | Valentin Victor | participant | Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie |
| Neagu | Alexandra | participant | Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie |
| Raicu | Elena | participant | Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie |
| Georgescu | Silvia Raluca | participant | Universitatea de Arhitectură "Ion Mincu", Bucureşti |
| Angelescu | Mircea Victor | responsabil sector | Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti |
Raport:
În campania 2009 am avut două obiective principale: continuarea săpăturilor în S006 (anexa de NE a Basilicii 2) şi S022 (secţiunea în strada d2, la N de Basilica 2); realizarea planului general al sectorului (basilicile, strada d2, clădirea de la N de stradă, cartierul de la V de basilici şi zidurile de incintă).
Continuarea săpăturilor în secţiunile deschise în anii trecuţi a urmărit scopuri specifice.
S006 - Această secţiune a fost începută în campaniile precedente, iar anul trecut am extins-o spre E, pentru a dezveli absida Basilicii 2 în exterior şi a obţine un profil continuu de-a lungul extremităţilor estice ale S006 şi S022, perpendicular pe zidul de incintă roman târziu.
La E de absida Basilicii 2 şi imediat la N de incinta romană târzie, odată înlăturat pământul pus pentru a crea terasamentul de vagoneţi folosit la săpături în perioada lui V. Pârvan, am identificat un strat de pământ ce conţinea material ceramic amestecat (6007; +4,52 m/+4,26 m), probabil apărut în momentul construirii incintei romane târzii; dedesubtul acestuia am identificat ceea ce pare a fi un strat nederanjat (6011/6012; +4,26/+4,06 m până în prezent), datat în perioadă elenistică. Acesta pare să fie acelaşi cu 6009, identificat sub anexa de NE a Basilicii 2. Am oprit săpătura la +4,06 m.
În ceea ce priveşte structurile constructive, am dezvelit pe lungimea de 1 m un zid de epocă greacă (6014, lat de 0,30 m, care apare de la +4,31 m şi a fost săpat până la cota de +3,96 m), construit din pietre de şist verde legate cu lut de culoare galbenă, având orientarea E-V; acesta este suprapus de absida Basilicii 2 şi ar putea face parte din cladirea grecească nr. 5 (CG5), descoperită în campaniile precedente sub absidele basilicilor creştine. De asemenea, foarte important pentru relaţia Basilica 2 - zidul de incintă roman târziu, am descoperit în zona intersecţiei celor două monumente un pinten al incintei (h 0,83 m; l 0,50 m), pandantul celui descoperit în extremitatea SV a absidei, ceea ce demonstrează că basilica a fost construită în grosimea acestui pinten.
S022 - În această secţiune am înlăturat doar un martor de pământ ce suprapunea parţial o structură rectangulară de epocă elenistică (220006). După ce am ajuns la nivelul acesteia (+4,80 m), am descoperit că aceasta a fost parţial distrusă în antichitate, ceea ce ne împiedică să stabilim funcţionalitatea exactă a acesteia (baza unui monument? altar?).
Toate cercetările întreprinse până acum în zona Basilicii Pârvan au dus la concluzia că întreaga suprafaţă a fost grav afectată de săpăturile moderne, neputând fi stabilită o stratigrafie generală care să cuprindă atât perioada greacă, cât şi pe cea romană. În foarte puţine locuri am descoperit o stratigrafie nederanjată, însă pe suprafeţe mici şi fără a putea să legăm straturile respective de structuri constructive.
În consecinţă am hotărât să extragem maximum de informaţii din structurile constructive existente şi din planimetria pe care acestea ne-o oferă. În acest scop am trecut la realizarea unui releveu precis a întregului sector. Trebuie să menţionăm faptul că pe întreaga suprafaţă în cauză erau vizibile parţial zeci de ziduri, despre care nu ştim nimic (atât capitolul dedicat zonei din volumul monografic Histria I, cât şi informaţiile din Marcelle Lambrino, Les Vases archaïques d’Histria, 1938 nu ne oferă informaţii precise).
Într-o primă fază am dezvelit, curăţat şi desenat o clădire romană târzie (CR3, 5,70 x 6,15 m; gr. zidurilor 0,60 m), situată la NV de Basilica 2, aliniată la prima fază a străzii d, de la care porneşte spre N. După aceea am dezvelit şi desenat CR4 (10,50 x 5,50 m), o clădire rectangulară ce este adosată fazei B a incintei romane târzii (nivelul roman IIB). Acesteia i se adaugă o structură triunghiulară la N, care o aliniază la strada existentă în acel moment. În cele din urmă a fost identificată şi desenată o altă clădire romană târzie orientată N-S (CR5; 11 x 4 m) şi aliniată aparent la strada d2.
Un important obiectiv al acestei campanii a fost curăţarea şi desenarea fazei B a incintei romane târzii, ceea ce a necesitat eforturi importante în special la S, unde zidul de incintă era acoperit cu nisip marin. În timpul acestui demers a fost curăţată poterna din zidul de incintă, situată în NV Basilicii 2, putând fi observat faptul că aici incinta s-a folosit de un zid grecesc mai vechi (Z29), pe care l-a suprapus cu zidărie legată cu mortar, în care au fost lăsate canale de scurgere.
Efortul principal în această campanie s-a îndreptat către realizarea planului detaliat al sectorului, obiectiv aproape complet în acest moment. În campania următoare planul va trebui completat cu faza A a incintei romane târzii, ce suprapune traseul incintei de epocă elenistică, iar săpătura se va concentra asupra clădirilor de la V de Basilica 2.