Istria | Judeţ: Constanţa | Punct: Cetate | Anul: 2008
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Anul cercetarii:
2008
Perioade:
Antichitate; Evul Mediu;
Epoci:
Epoca greacă; Epoca elenistică; Epoca romană timpurie; Epoca romană târzie; Epoca migraţiilor;
Categorie:
Apărare (construcţii defensive); Religios, ritual şi funerar;
Tipuri de sit:
Cetate;
Cod RAN:
| 62039.01 |
Județ:
Constanţa
Unitate administrativă:
Istria
Localitate:
Istria
Punct:
Cetate
Sector:
Sector X
Localizare:
| 62039.01 |
Fără Ilustrații
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Domăneanţu | Catrinel | participant | Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti |
| Ulieriu | Theodor | participant | Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie |
| Vasiliţă | Ştefan | participant | Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie |
Raport:
În campania din vara lui 2008 s-au continuat săpăturile pe platoul de V al cetăţii, în sectorul numit convenţional X. Datorită insuficienţei mâinii de lucru, cercetările nu au avansat aşa cum ne-am fi dorit. În schimb am reuşit să rafinăm unele din observaţiile făcute în anii trecuţi.
În acest an ne-am concentrat atenţia în zona de est a presupusului pronaos al sanctuarului Cybelei (suprafaţa U-V şi casetele Q, W) şi în cea de S (suprafaţa K-L).
Rezultatele au fost următoarele:
- în U şi V am recurăţat nivelul pe care ne oprisem cu un an înainte pentru a surprinde mai exact limitele temeliilor olbiene găsite în această suprafaţă. De asemenea ne-am adâncit în stratul de arsură din cele două, aşa numite, „încăperi” dreptunghiulare, separate de temelii olbiene orientate N-S şi E-V. În cea din V2-V3 a apărut chiar la nivelul temeliilor o vatră aproape pătrată (0,52/0,55 m), arsă la roşu. În faţa ei spre S sunt două cercuri de lut curat care ar putea fi baza unor stâlpişori de lemn.
În cea din V1-V4 au apărut alte două vetre, foarte arse. Nivelul lor este însă anterior celei din încăperea alăturată precum şi al temeliilor. Tot aici a apărut şi un perete de lut cu o grosime de 0,07 m, orientat N-V S-E.
- în caseta W s-a surprins o reţea de temelii olbiene („în cruce”), care mărgineau patru „încăperi” cu foarte multă arsură.
- în Q au apărut alte două temelii olbiene orientate N-S
- în suprafaţa K-L am ajuns la noi precizări. Şi aici există o „încăpere” dreptunghiulară cu multă arsură delimitată pe toate laturile de temelii olbiene. În mijlocul ei, la nivelul temeliilor, am găsit o altă vatră pătrată (0,50/0, 53 m) de data aceasta însă nearsă. Atragem atenţia că nivelul ei, ca şi al temeliilor, este anterior zidului VIII şi contemporan cu zidul IX (CCA 2008, p.168).
În aceeaşi suprafaţă au mai apărut două temelii olbiene, orientate N-S.
Nu ştim deocamdată care este semnificaţia acestei multitudini de temelii olbiene şi a vetrelor (deja şase, apărute în situaţii similare).
Literatura de specialitate nu ne ajută în niciun fel, deoarece construcţii de acest tip, cu fundaţii din straturi alternative de argilă şi pământ amestecat cu cenuşă nu s-au mai găsit decât la Olbia, unde din fericire pentru cei care le-au cercetat, aveau un plan explicit (temple, stoa, zid de incintă). Nu putem decât să sperăm că, trecute rând pe rând pe un plan de ansamblu, ele ne vor sugera funcţionalitatea edificiilor pe care le susţin.
Materialul arheologic recoltat este foarte sărac. Nimic pe vetre şi prea puţină ceramică în rest. Sperăm ca monedele, numeroase (271), să ne aducă indicii în plus, atunci când numismaţii le vor studia.