Istria | Judeţ: Constanţa | Punct: Cetate | Anul: 2008


Descriere:

Anul cercetarii:
2008
Perioade:
Antichitate; Evul Mediu;
Epoci:
Epoca greacă; Epoca elenistică; Epoca romană timpurie; Epoca romană târzie; Epoca migraţiilor;
Categorie:
Apărare (construcţii defensive); Religios, ritual şi funerar;
Tipuri de sit:
Cetate;
Cod RAN:
| 62039.01 |
Județ:
Constanţa
Unitate administrativă:
Istria
Localitate:
Istria
Punct:
Cetate
Sector:
Sector Sud - Turnul K, extra-muros.
Toponim:
Histria
Localizare:

Instituții și
Persoane implicate:
Nume Prenume Rol Instituție
Dabîca Mircea Mihail participant Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti
Raport:
Obiectivele campaniei 2009 au fost: - cercetarea monumentelor greceşti suprapuse de basilica din sectorul sudic al „zonei sacre”, în suprafeţele A8-C8; - cercetarea suprafeţei denumite convenţional ε de la V de templul Afroditei şi monumentul C. Suprafeţele A8-C8 La S de templul Afroditei, singurul subsector cercetat anul acesta se află lângă zidul de incintă roman târziu corespunzând în mare parte basilicii de secol V, dezvelite în totalitate în anul 1997. În anul 2007 a fost dezvelit parţial un zid de epocă arhaică pe o lungime de 5,10 m. S-a constatat atunci că acesta are o închidere spre vest, direct sub una dintre bazele elenistice. Săpăturile din 2008 şi-au propus pe de o parte continuarea cercetării traseelor acestor ziduri, pe de altă parte obţinerea de date cât mai precise privind cronologia acestora. Din cauza zidurilor basilicii şi a zidului de incintă roman târziu stratigrafia în acest subsector a fost deranjată până la nivelul stâncii native. În partea de N, în suprafaţa A8, săpătura a început de la un strat cu pământ ars de culoare roşiatică cărămizie aparţinând unui nivel arhaic târziu – clasic timpuriu, cercetat în detaliu şi în suprafaţa B8 (6,20 x 3,20 m) îndeosebi în 2007. Cu privire la construcţia arhaică dată de cele două ziduri din 2007, cercetarea acesteia nu s-a făcut în întregime. Se pare că închiderea pe latura de V a fost complet demantelată. O altă închidere pe latura de N a fost până acum doar sporadic surprinsă. Din datele de până acum se pare că avem de a face cu o construcţie rectangulară orientată spre S. Caracterul sacru al acesteia este dat atât de poziţia topografică cât şi de bogatul material votiv descoperit. Ca şi anul trecut, au fost descoperite mai multe fragmente de teracote votive, ţigle arse şi chirpici. Pe lângă acestea au mai apărut două bucăţi de fildeş cu urme de prelucrare. Acoperişul construcţiei surprinse în A8-B8 a fost foarte probabil refolosit la o nivelare din al doilea sfert al secolului al V-lea a.Chr., surprinsă în partea sudică, în suprafaţa C8. În 2008 au fost recoltate pe o suprafaţă de 4 x 4 m câteva sute de fragmente de caliptere, strotere, simae, aproape toate cu urmă de culoare. Datarea acestui nivel în al doilea sfert al secolului al V-lea s-a făcut pe baza unor fragmente de amfore de Chios, Lesbos şi Thasos. Săpătura s-a oprit imediat sub acest nivel clasic timpuriu. Subsectorul ε-ζ Al doilea subsector în care s-au desfăşurat săpăturile din 2008 a fost la NV de templul Afroditei, având drept scop principal cercetarea monumentelor de la V de templul Afroditei şi de monumentul C, interpretat relativ recent ca aparţinând unui propilon. Un prim complex cercetat îl reprezintă o dărâmătură de ţigle arhaice descoperite la aproximativ 1-1,50 m de platforma templului Afroditei în suprafaţa ε S. Descoperirile din acest an au contribuit la o cunoaştere mai bună a momentului distrugerii prin foc a templului în perioadă arhaică târzie, mai ales că o bună parte din ţiglele căzute au rămas nederanjate după căderea de pe acoperiş. Suprafaţa cu ţigle cercetată în 2008 însumează 1,50 x 1,50 m. Pe lângă strotere şi antefixe a apărut şi un şir de cinci sime arhaice pictate ca şi numeroase bârne şi bucăţi de plumb. Ţiglele erau căzute pe o lutuială galbenă. La cca. 2,80 m de platforma Afroditei sub lutul galben şi dărâmătura de ţigle a apărut deja în 2007 un rând de dale de şist, ce ţineau de un zid masiv (grosime 1 m) dezafectat înainte de distrugerea templului. Acest din urmă zid era orientat aproximativ paralel faţă de platforma templului. În 2008 lungimea cercetată a acestuia a fost de 18,70 m. În lipsa unor cercetări de suprafaţă către vest, S şi N, interpretarea acestuia ca aparţinând de un eventual peribol sau de o platformă iniţială a templului Afroditei ni se pare în momentul de faţă de luat în seamă. La V de monumentul C, în suprafaţa denumită ζ, cercetările au fost continuate după o întrerupere de aproape 50 de ani pornind de la un nivel roman timpuriu. Săpăturile au scos la iveală un nou monument, parţial dezvelit în 1959, de formă semicirculară, a cărui funcţie este încă neclară. Acest monument (amenajare) a funcţionat foarte probabil în acelaşi timp cu prima fază a monumentului C, fiind dezafectat de un alt zid (elenistic dezvoltat?) din pietre de calcar cochilifer. Acest din urmă zid înconjura probabil „zona sacră” pe latura de vest, el fiind cercetat pe o lungime de aproximativ 20 de metri. O cercetare a acestui zid şi a raportului său cu templul Afroditei este prevăzută pentru anul următor. Dintre descoperirile făcute în acest subsector amintim şi un fragment de antă din calcar de epocă arhaică târzie – clasică timpurie descoperit într-un zid roman târziu, o statuetă arhaică de teracotă reprezentând un „burtos”, ce poartă încă urme de pictură roşie, un altar miniatural din piatră, descoperit în acelaşi context, respectiv o umplutură arhaică la V de platforma templului Afroditei. [Iulian Bârzescu]