Istria | Judeţ: Constanţa | Punct: Cetate | Anul: 2008
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Anul cercetarii:
2008
Perioade:
Antichitate; Evul Mediu;
Epoci:
Epoca greacă; Epoca elenistică; Epoca romană timpurie; Epoca romană târzie; Epoca migraţiilor;
Categorie:
Apărare (construcţii defensive); Religios, ritual şi funerar;
Tipuri de sit:
Cetate;
Cod RAN:
| 62039.01 |
Județ:
Constanţa
Unitate administrativă:
Istria
Localitate:
Istria
Punct:
Cetate
Sector:
Sector Basilica cu criptă („Florescu”)
Localizare:
| 62039.01 |
Lista Ilustrațiilor - 7
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Achim | Irina Adriana | participant | Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti |
| Munteanu | Florentin | participant | Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie |
| Beldiman | Corneliu | participant | Universitatea Creştină "Dimitrie Cantemir", Bucureşti |
Raport:
În campania 2008 lucrările din aria basilicii paleocreştine din Piaţa Mare a oraşului roman târziu1 s-au desfăşurat în cursul lunii iulie, cu precădere în interiorul monumentului, precum şi la colţul exterior NV al basilicii şi într-un perimetru restrâns de la E de absidă.
Obiectivul major al campaniei 2008 a fost acela de a degaja diverse structuri arheologice dezvelite parţial în campaniile precedente.
Caseta C2: situată la colţul exterior NV al basilicii, a permis degajarea unui orizont de epocă romană în care a fost pus în evidenţă un important depozit de ceramică romană timpurie. Acest orizont a fost dezafectat de zidul Z8, descoperit în anul 2005 şi a fost sigilat cu ocazia implantării zidului perimetral N al basilicii, care suprapune parţial şi Z8. Suprafaţa cercetată este de cca. 2 x 2 m şi s-a atins adâncimea maximă de 1,70 m. Lotul ceramic recoltat permite o încadrare cronologică primară în cursul secolului I – începutul secolului al II-lea p.Chr.
În interiorul basilicii au fost cercetate parţial narthexul şi nava centrală. În ceea ce priveşte narthexul, doar jumătatea sa de N a fost investigată. Suprafaţa cercetată este de 2 x 2,50 m. A fost degajat un zid cu traseu N-S, care pare să fie continuarea zidului Z8 din caseta C2 şi a fost pusă în evidenţă o zonă de intervenţie anterioară, datorată probabil săpăturilor lui Gr. Florescu de la începutul anilor 1950. A fost recoltată o mică cantitate de ceramică foarte eterogenă, ca urmare a umplerii şanţurilor de intervenţie practicate de Gr. Florescu cu materiale diverse.
În nava centrală cercetarea s-a axat pe degajarea până la stâncă a jumătăţii de V; a fost necesară desfiinţarea profilelor N şi S ale secţiunii magistrale E-V (S1) care traversa toată basilica. Suprafaţa totală degajată în această arie vestică a basilicii măsoară 5,60 x 3 m şi are o adâncime de aproximativ 1,75 m. Au fost identificate sau reinvestigate mai multe structuri arhitectonice: un zid legat cu pământ situat în vecinătatea stylobatului N al navei centrale; amenajare cu tuburi de canalizare reutilizate în proximitatea stylobatului S al navei centrale; pavaj din blocuri de calcar situat în centrul navei centrale, pavaj a cărui încadrare cronologică şi corelare cu alte structuri arhitectonice nu a fost posibilă în acest stadiul al cercetării arheologice.
Tot în interiorul navei centrale au mai făcut obiectul cercetării alte două zone restrânse, situate pe traseul secţiunii magistrale N-S (S2), care traversa întreaga basilică şi toată zona aflată la N de aceasta. Încă de la începutul cercetării, în anul 2002, a fost conservat in situ în centrul navei centrale ceea ce se mai păstra din pavajul de cărămidă al basilicii. Astfel că, pe traseul secţiunii S2 lucrările din campania 2008 s-au concentrat la N, respectiv S de pavajul din cărămidă sus-menţionat.
La S de pavajul de cărămidă anterior evocat am lărgit vechea S2 spre V obţinând o suprafaţă de cca. 3 x 1,70 m, limitată la S de stylobatul S al navei centrale. Adâncimea maximă atinsă este de cca. 1 m. A fost dezvelit un zid legat cu mortar care se opreşte la S în zidul stylobatului S. La V de acest zid se întinde o zonă de pavaj realizat în opus signinum. Pavajul sigila un strat de distrugere sau de dezafectare a unei încăperi cu pereţi de lut decoraţi cu tencuială pictată policromă.
La N de pavajul de cărămidă al navei centrale a fost investigată o suprafaţă de cca. 2 x 2,25 m. La limita sudică a secţiunii a fost identificat un zid legat cu pământ a cărui legătură stratigrafică şi cronologică cu alte vestigii dezvelite în interiorul navei centrale nu a putut fi încă stabilită. Pentru a putea conserva in situ o zonă de distrugere prin incendiere a unei locuinţe cu pereţi de lut am practicat o semisecţiune în zona vestică a acestei suprafeţe. În această zonă am decapat depunerile arheologice până la stâncă (aflată la o adâncime de cca. 2 m faţă de nivelul actual de călcare). La această adâncime şi în imediata apropiere a stylobatului N al navei centrale a fost identificat un puţ săpat în stâncă (bothros 3), dar încă necercetat. Pentru explorarea arheologică a complexului bothros 3 va fi necesară degajarea ariei înconjurătoare, îndepărtarea pavajului de cărămidă al navei centrale. Bothros-ul 3 va constitui unul dintre obiectivele majore ale campaniei viitoare.
O suprafaţă de 3 x 3,20 m a fost practicată la E de absidă şi de nava laterală N. Cercetarea acestui perimetru va continua în campaniile următoare. Materialul ceramic recoltat şi cele patru monede de bronz descoperite în perimetrul suprafeţei NE indică un orizont cronologic aparţinând sec. III–IV p.Chr.
După inventarierea primară, materialele arheologice rezultate din campania 2008 sunt parţial conservate în depozitul sitului (o parte din ceramică) sau au fost transferate în depozitele IAB (materialele speciale, monedele, materialul osteologic, o parte din ceramică).
Am optat pentru o cercetare de suprafaţă, menită să permită o mai bună racordare în teren a diverselor structuri arhitectonice descoperite până în prezent. O analiză complementară a artefactelor din os a fost realizată pe lotul recoltat în anul 2008. Un releveu de arhitectură detaliat a fost realizat la finalul campaniei de către ing. topograf C. Mehendinţeanu (INMI).
Campaniile viitoare vor avea ca principal obiectiv cercetarea exhaustivă în interiorul basilicii, cu scopul de a clarifica configuraţia exactă, raporturile stratigrafice şi cronologice dintre basilica paleocreştină şi numeroasele vestigii pe care aceasta le suprapune. Vor putea fi astfel degajate în întregime o serie de construcţii datând cu precădere din epoca romană dezvelite parţial în cele şapte campanii precedente. [Irina Adriana Achim]