Instituții și
Persoane implicate:
Nume |
Prenume |
Rol |
Instituție |
Bădescu |
Alexandru |
participant |
Muzeul Naţional de Istorie a României |
Rusu-Bolindeţ |
Viorica |
participant |
Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei, Cluj-Napoca |
Dunca |
Mihai |
participant |
Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca |
Grecu |
Oana |
participant |
Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca |
Ignat |
Ana Lucreţia |
participant |
Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca |
Mischean |
Roxana |
participant |
Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca |
Toda |
Oana |
participant |
Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca |
Turcu |
Christine Marie |
participant |
Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca |
Varvari |
Ioana |
participant |
Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca |
Lăzărescu |
Vlad |
participant |
Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca |
Raport:
În campania anului 2008 s-a urmărit dezvelirea laturii externe a zidului care delimitează cele trei anexe de pe aceeaşi parte (sudică) a basilicii, necercetată în săpăturile anterioare. În acelaşi timp, s-a început verificarea extinderii spre S a celor două necropole cunoscute în zonă1, pe această latură a basilicii nefiind făcute cercetări arheologice2.
În scopul dezvelirii laturii externe a zidului perimetral sudic al basilicii extra muros, a fost trasată o secţiune de 10 x 2 m, denumită convenţional S1/08. Colţul ei sud-estic a fost amplasat la 1 m spre V de colţul interior sud-estic al primei camere a anexei de S a basilicii şi la 0,80 m spre S de latura internă a zidului perimetral sudic al aceleaşi încăperi. S1/08 este orientată N-S, iar numerotarea carourilor s-a făcut în aceeaşi direcţie, acestea având dimensiunile de 2 x 2 m.
După îndepărtarea stratului vegetal, imediat sub glie, a apărut un strat brun deschis, afânat, care a avut în compoziţie multe fragmente ceramice romane târzii (sec. al VI-lea p.Chr.) şi câteva fragmente de oase umane răvăşite. În c. 1-3 ale secţiunii, la adâncimea cuprinsă între -0,20 -0,30 m, a apărut o concentrare de pietre, ţigle şi olane de acoperiş, fapt explicabil de situarea lor în imediata vecinătate a laturii externe a zidului care mărgineşte la S anexele de pe aceeaşi latură a basilicii. Acestea au reprezentat ultimul nivel de locuire al basilicii, cel care a aparţinut celei de-a doua jumătăţi a secolului al VI-lea şi primei jumătăţi a secolului al VII-lea p.Chr (fazei IV B din cronologia Histriei). Sub acest nivel de dărâmătură, mult estompat către capătul sudic al secţiunii, între -0,30 şi -0,55 m a apărut un altul, constituit din pietre de dimensiuni variabile, ţigle şi olane de acoperiş, care reprezenta dărâmătura provenită de la camera 1 a anexei sudice a basilicii din perioada anterioară, respectiv din prima jumătate a secolului al VI-lea p.Chr. (= faza IV A). Această dărâmătură a apărut deasupra unui strat de lut galben compact, cu o grosime cuprinsă între 0,20 şi 0,30 m, ce a constituit nivelul de călcare al fazei menţionate a exteriorului anexei de S a basilicii. Acest lucru a fost constatat şi pe latura externă a zidului perimetral sudic al camerei 1 a anexei sudice a monumentului. Astfel, în secţiunea S1/08, acesta a fost surprins pe L = 2 m, l = 0,50 m şi pe h maximă = 1 m. El este constituit din pietre de bazalt şi şist de dimensiuni variabile, legate cu lut. La 0,26 m de colţul sud-estic al secţiunii şi la adâncimea de -0,43 m, în structura zidului apare o intrare obturată. Pragul acestei posibile intrări este marcat de o lespede de bazalt de 0,55 x 0,10 m, aflată la adâncimea de -0,40 m. Lăţimea acestei uşi practicate în zidul perimetral sudic al camerei 1 a anexei sudice a basilicii este posibil să fie mai mare decât lungimea lespezii menţionate, însă, datorită apropierii de latura estică a S1/08, deocamdată ea nu a fost dezvelită în întregime, fiind posibil ca ea să continue spre E. Cert este însă că prezenţa unei uşi obturate denotă existenţa a două faze de funcţionare ale camerei 1 a anexei de S a basilicii: o primă fază, de prima jumătate a secolului al VI-lea p.Chr. (faza IV A), cu acces dinspre exterior în camera 1, respectiv o a doua, datată în a doua jumătate a secolului al VI-lea şi prima jumătate a secolului al VII-lea p.Chr., când această intrare a fost blocată şi este posibil ca să se fi deschis o uşă între aceasta şi nava centrală. Această din urmă variantă, dat fiind faptul că intrarea dintre camera 1 şi nava centrală a fost descoperită anterior, fără a preciza cărei faze de funcţionare a basilicii îi aparţine, urmează să fie verificată printr-o secţiune practicată în interiorul camerei 1 în campania viitoare.
În vederea verificării în continuare a stratigrafiei secţiunii S1/08, s-a practicat o semisecţiune pe lăţime pe jumătatea ei vestică. Pe această suprafaţă s-a ajuns la adâncimea maximă de -1,53 m, în timp ce pe jumătatea estică a secţiunii am rămas la adâncimea de -0,55-0,60 m, respectiv pe nivelul de călcare al primei faze de funcţionare a camerei 1 a anexei de S a basilicii (= faza IV A), reprezentat de un strat compact de lut galben.
Pe jumătatea vestică a secţiunii, s-a pus în evidenţă mai întâi groapa unui mormânt de inhumaţie, denumit convenţional M1/08. Aceasta se situa în c. 2-3 ale secţiunii, respectiv între m 3,88 şi 5,60, la adâncimea de -1,18 m şi avea formă dreptunghiulară în suprafaţă, marginile sale fiind clar delimitate prin prezenţa unui strat de mortar de 0,25-0,40 m. Întrucât în secţiunea S1/08 au fost prinse numai aproximativ 40% din groapa mormântului cu labele picioarelor scheletului, mormântul respectiv continuând spre V, am deschis o casetă pentru dezvelirea completă a acestuia. Caseta, cu dimensiunile de 4,50 x 1,70 m, a fost amplasată la 0,90 m N de colţul sud-vestic al secţiunii S1/08, respectiv la 3,65 m S de colţul nord-estic al aceleiaşi secţiuni (implicit la aceeaşi distanţă faţă de latura externă a zidului perimetral sudic al camerei 1 a anexei de S a basilicii). Ea a fost denumită convenţional C1/S1/08, este orientată N-S şi a fost lăsat un martor de 0,30 m între ea şi S1/08. În suprafaţa ei, în c. 1, a apărut restul gropii mormântului M1/08, delimitată tot printr-un strat de mortar. Umplutura gropii a fost constituită dintr-un strat de pământ afânat, de culoare cenuşie. Groapa mormântului este de formă dreptunghiulară, cu marginile rotunjite, puţin mai largă în zona craniului. Mormântul nu a avut amenajări speciale, nu au fost identificate nici urme de sicriu. În secţiune, groapa mormântului era uşor albiată.
Mormântul M1/08 pare să aparţină unei femei. Defuncta era aşezată în decubit dorsal, cu capul spre V. Mâinile erau aşezate pe lângă corp, cu palmele întinse. Piciorul stâng era întins, în timp ce piciorul drept era flexat din genunchi, labele erau de asemenea întinse. Lungimea scheletului in situ este de 1,45 m, lungimea femurului este de 0,38 m. Scheletul nu a avut nici un obiect de inventar. După orientare (V-E), pare să fie mormântul unei creştine. Din punct de vedere stratigrafic, mormântul poate fi legat de una dintre fazele de funcţionare ale basilicii extra muros, probabil ultimei faze de funcţionare a acesteia (= faza IV B), atunci când comunicarea camerei 1 a anexei de S a basilicii a fost obturată. Deocamdată nu avem alte repere cronologice pentru o mai rafinată datare a acestui mormânt.
În c. 5 al S1/08, între m. 9,18 şi 10, la adâncimea de -1,06 m, s-a conturat groapa unui alt mormânt de inhumaţie, denumit convenţional M2/08. Groapa mormântului în suprafaţă era de formă dreptunghiulară, cu colţurile rotunjite, puţin mai largă în zona capului, iar în secţiune este uşor albiată. Adâncimea maximă a mormântului a fost de -1,22 m. Mormântul a fost orientat V-E. El a fost amenajat cu olane de acoperiş la cele două extremităţi, respectiv cu trei olane puse pe cant la V, în zona capului şi cu alte două olane, puse de asemenea pe cant, la picioare. Defunctul era aşezat în decubit dorsal, cu capul spre V. Olanul din mijloc din cele trei aflate la extremitatea de V a mormântului a fost amplasat exact în zona capului, la 0,12 m de punctul cel mai vestic al acestuia. Mâna dreaptă era întinsă pe lângă corp, cu palma întinsă, în timp ce mâna stângă avea antebraţul uşor întors din cot, cu palma îndreptată spre femurul stâng (posibil să fi avut pumnul închis). Picioarele erau întinse, ambele labe fiind încadrate în cele două olane puse pe cant în extremitatea de est a mormântului. Lungimea scheletului măsurat in situ este de 1,68 m, lungimea femurului este de 0,45 m. Oasele erau într-o bună stare de conservare, defunctul nu pare să fi avut malformaţii.
M2/08 pare să aparţină unui bărbat. Modul de amenajare îngrijit al acestuia denotă o preocupare a familiei pentru realizarea acestuia. Inventarul funerar este extrem de sărac în schimb – două obiecte din fier, dintre care o scoabă şi vârful unei săgeţi (?). Acest lucru, ca şi orientarea mormântului (V-E) denotă faptul că personajul respectiv era un creştin. El a fost înmormântat în zona de la S de basilica extra muros într-una dintre fazele de existenţă ale acesteia, implicit ale necropolei contemporane ei, cel mai probabil din a doua jumătate a secolului al VI-lea şi în prima jumătate a secolului al VII-lea p.Chr. Notăm ineditul modului de amenajare al M2/08, până acum nemaifiind atestată folosirea olanelor de acoperiş pentru a marca extremităţile unui mormânt.
În restul suprafeţei S1/08, ca şi al casetei C1/S1/8 au mai fost conturate gropile a altor cinci morminte, evidenţiate prin prezenţa aceluiaşi strat de mortar, care le delimitează clar (M3, M5/08), ca şi prin prezenţa unor materiale de construcţie puse pe cant (M4/08) sau a unor pietre (M7/08). Mormintele respective urmează a fi cercetate în campania anului viitor.
Secţiunea V-E (= SI)
Începând cu campania anului 2004, cercetarea arheologică s-a concentrat pe cei 15 x 4 m iniţiali ai secţiunii, fără a se ajunge, deocamdată, la solul viu.
În campania anului 2008, au fost avute în vedere două obiective. Primul dintre ele l-a constituit continuarea cercetării în suprafaţă ai celor 15 m iniţiali ai SI, situaţi în extremitatea vestică a acesteia, în vederea sondării stratigrafiei greceşti până la solul steril din punct de vedere arheologic. Al doilea obiectiv l-a reprezentat extinderea acestei secţiuni spre S, pentru a dezveliri clădirea în opus graecum, descoperită anterior în carourile 2-4 ale secţiunii S I. Aceasta din urmă, de proporţii monumentale, necesită grabnica ei dezvelire, în vederea restaurării şi punerii ei în valoare istorico-turistică.
SI
Clădirea în opus graecum3
A continuat adâncirea în suprafaţă, în vederea ajungerii la baza construcţiei. În vederea dezvelirii complete a monumentului, în campania acestui an a fost deschisă o casetă, denumită convenţional C1/08. Aceasta a fost amplasată cu latura vestică (colţul nord-vestic) la 6,42 m spre E de colţul sud-vestic al SI, între aceasta din urmă şi casetă fiind lăsat un martor de 1,50 m spre S. Dimensiunile casetei sunt de 5 x 5 m, este orientată N-S şi în această campanie s-a ajuns până la adâncimea de -1,20 m.
În caseta C1/08, iniţial a fost documentat un nivel de dărâmătură, provenit de la construcţiile aparţinând ultimelor două faze de locuire ale sitului, respectiv cele aparţinând secolului al VI-lea şi primei jumătăţi a secolului al VII-lea p.Chr. Nu au fost identificate elemente de construcţie, aşa cu au fost ele descoperite pe suprafaţa SI.
La adâncimea de -0,60 m, aproximativ pe diagonală pe suprafaţa casetei C1/08, a apărut o dărâmătură foarte consistentă din mortar. Aceasta provenea de la demantelarea zidului perimetral estic al clădirii în opus graecum, traiectul gropii de scoatere a acestuia fiind perfect vizibile pe suprafaţa casetei. Din resturile acestei dărâmături a fost scoasă o cantitate impresionantă de tencuială pictată policromă – un număr de 35 de cutii au fost aduse spre restaurare la Laboratorul zonal al MNIT! Decorurile tencuielii pictate policrome erau dispuse în registre şi ele par să fie deocamdată numai geometrice şi florale, unele dintre ele având şi graffiti pe suprafaţă, fiind de foarte bună calitate, cu culori vii. Cantitatea impresionantă de tencuială pictată policromă, de o asemenea calitate, demonstrează încă o dată caracterul monumental al clădirii în opus graecum.
Cercetarea stratului de demantelare din care provine tencuiala pictată nu s-a încheiat, ea urmând a fi finalizată în campania viitoare.
Cercetarea arheologică în c. 1-5 ale SI a mai cuprins şi adâncirea în suprafaţă cu încă un nivel, contemporan cu locuinţa elenistică L2. Din păcate, nivelul mai ridicat al pânzei freatice din acest an ne-a împiedicat, deocamdată să continuăm adâncirea în această zonă.
Materialele arheologice găsite în secţiunea SI au fost variate: 5 monede din bronz, aflate în curs de restaurare şi prelucrare. Ceramica a fost bine reprezentată, ea fiind descoperită atât pe primul nivel al locuinţei elenistice L1, dar îndeosebi în stratul din care era constituit pavajul anterior acesteia, precum şi în stratul contemporan locuinţei elenistice L2. Dintre categoriile ceramicii de lux, au fost găsite fragmente de boluri elenistice cu decor în relief, ceramică West Slope, opaiţe, o toartă ştampilată de amforă de Rhodos, câteva teracote fragmentare. De asemenea, a fost găsită şi o mare cantitate de ceramică de uz comun, materiale de construcţie, sticlărie.
În caseta C1/08, pe lângă materiale ceramice şi de construcţie, a fost găsită o cantitate foarte mare de tencuială pictată policromă, aşa cum aminteam mai sus.
În campania anului 2009 vom continua cercetarea în jumătatea vestică a secţiunii V-E, pentru completarea stratigrafiei zonei extramurane şi în caseta C1/08, în vederea dezvelirii clădirii în opus graecum. Pe de altă parte, vom relua investigaţiile la basilica extra muros, în vederea finalizării cunoaşterii acestui obiectiv, precum şi a necropolelor aferente şi a realizării conservării primare a celor mai importante elemente de construcţie descoperite.
Note:
1.
1. O sinteză privind situaţia necropolelor descoperite în sectorul aflat în exteriorul fortificaţiei romane târzii a Histriei vezi la Viorica Rusu-Bolindeţ, Al. Bădescu, Histria. Sectorul basilica extra muros, SCIVA, tom 54-56, 2003-2005, 2006, p. 104-112, 118-119.
2. Două morminte au fost identificate la S de basilica extra muros cu ocazia cercetărilor geofizice făcute în zonă - vezi Fl. Scurtu, Istria, com. Istria, jud. Constanţa. Cercetări geofizice, în CCA 2002, p. 171-172. Mulţumim şi pe această cale d-nului Florin Scurtu, pentru documentaţia pusă cu generozitate la dispoziţie.
3. Descrierea etapelor successive de dezvelire a acestei clădiri în CCA 2002, p. 168-170; CCA 2003, p. 157; CCA 2004, p. 198-199; CCA 2005, p. 197; CCA 2006, p. 200-201.