Istria | Judeţ: Constanţa | Punct: Cetate | Anul: 2001
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Anul cercetarii:
2001
Perioade:
Antichitate;
Epoci:
Epoca greacă; Epoca elenistică; Epoca romană târzie;
Categorie:
Apărare (construcţii defensive); Neatribuit; Civil; Religios, ritual şi funerar;
Tipuri de sit:
Cetate; Locuire; Terme; Structură de cult/religioasă;
Cod RAN:
| 62039.01 |
Județ:
Constanţa
Unitate administrativă:
Istria
Localitate:
Istria
Punct:
Cetate
Sector:
Terme II/Bazilica extra muros
Localizare:
| 62039.01 |
Fără Ilustrații
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Scurtu | Florin | participant | SC GEI PROSECO SRL, Bucureşti |
Raport:
După ce în anul 1999 am realizat cercetări magnetometrice de recunoaştere în două zone, imediat la N de complexul Terme II şi imediat la S de bazilica extramuros, în campaniile de teren din 2000 şi 2001 cercetările au fost extinse, atât în interiorul zidului de incintă roman timpuriu, cât şi pe Platoul de V (în interiorul incintei arhaice) şi la S de acesta (la exteriorul zidului de incintă arhaic).
În anul 2000 au fost efectuate cercetări magnetometrice, finanţate de către Agenţia Naţională pentru Ştiinţă, Tehnologie şi Inovare (ANŞTI) printr-un grant de cercetare şi de către Muzeul Naţional de Istorie a României.
În zona cuprinsă între zidul de incintă elenistic şi cel roman timpuriu cercetarea din anul 2000 a condus la următoarele concluzii principale:
1. - la NV de Terme II, imediat la SE de clădirea “Mixindrill” apare o zonă largă de maxim magnetometric care poate avea o cauză geologică (o ridicare locală a şisturilor verzi) sau o cauză arheologică (acumularea unei cantităţi mari de material rezultat din distrugerea unor construcţii antice din şisturi verzi şi/sau cărămidă, sau un rest dintr-o zonă largă de cel puţin 10 m pavată cu astfel de materiale). Având în vedere că forma acestei zone de maxim magnetometric este rotundă şi cu o rază de curbură mică, înclinăm spre varianta unei cauze arheologice;
2. - suprapuse peste marginea sudică a fostei bălţi din mijlocul şantierului, apar urmele unor construcţii de formă circulară, cu diametre cuprinse între cca. 8 m şi cca. 20 m;
3. - în partea de NE a fostei bălţi apar urmele unor structuri orientate în general NV-SE şi SV-NE;
4. - pe micul platou din spatele magaziilor apar de asemenea construcţii îngropate.
Cercetările efectuate pe Platoul de V au constat într-o primă etapă în realizarea unor profile lungi (peste 400 m), orientate V-E şi N-S şi cu echidistanţa medie de 150 m între ele, care au arătat că platoul este acoperit în foarte mare măsură de vechi construcţii. Pe două zone selectate pe baza rezultatelor obţinute pe profile, s-a evidenţiat prezenţa unor clădiri (în zona centrală a platoului), respectiv a unor cuptoare (în zona nordică, la cca 50 m SV de zona “sector X” şi cca. 200 m NE de zona “Cuptoare”).
În anul 2001 s-au realizat, din fonduri obţinute în cadrul unui grant de la Ministerul Educaţiei şi Cercetării,
detalieri ale unor zone interesante cartate în anii precedenţi, precum şi cercetări (magnetometrice şi
electrometrice) în zone noi, la N de complexul Terme II şi în partea de S a Platoului de V (atât în interiorul cât şi la exteriorul zidului de incintă arhaic).
De asemenea, au fost verificate arheologic patru zone anomale interesante rezultate din cercetările anilor 1999 şi 2000: în perimetrul de la S de bazilica extra-muros a fost evidenţiată astfel o zonă în care, pe un strat de ţigle, au fost descoperite două schelete umane, sub acest strat de ţigle existând probabil morminte antice, iar la N de complexul Terme II au fost întâlnite, sub fundul bălţii secate în ultimii ani, urmele unei amenajări (posibil un drum de acces) din piatră spartă. În aceeaşi secţiune, imediat la N de această amenajare, au fost găsite numeroase fragmente ceramice din diferite epoci, precum şi un opaiţ şi un fragment de teracotă (probabil Afrodita, după aprecierea colegei Adela Bâltâc de la Muzeul Naţional de Istorie a României, “bine realizată din punct de vedere artistic, dar numai cu valoare de exponat din cauza ruperii de orice context arheologic”). Alte două secţiuni nu au fost spectaculoase din punct de vedere arheologic, dar ne-au arătat că şi resturile de construcţii constituite doar din câteva rânduri de pietre suprapuse generează anomalii sesizabile cu metodologia noastră de măsurare. Acesta constituie un fapt pozitiv în condiţii “clasice”, dar în cazul Histria, cu construcţii din diferite epoci, suprapuse aproape aleator, el conduce la încărcarea hărţilor geofizice cu numeroase anomalii mai slabe şi la îngreunarea interpretării arheologice a anomaliilor geofizice.
Cercetările magnetometrice de la N de complexul Terme II au arătat că structurile evidenţiate în anii
precedenţi şi verificate arheologic în acest an se continuă spre N şi NV. Pe Platoul de V măsurătorile magnetometrice au fost efectuate atât de-a lungul unui profil N-S, care arată că zona din apropierea zidului de incintă arhaic era construită, cât şi pe panouri de micromagnetism adiacente unor perimetre cercetate în anul 2000, care au arătat continuitatea unor construcţii antice evidenţiate anul trecut. Sondajele electrice verticale realizate în această zonă au arătat că influenţa apei sărate din subsol modifică în mod esenţial aspectul curbelor SEV.
În ultima parte a cercetărilor geofizice din anul 2001 s-au efectuat măsurători magnetometrice la exteriorul zidului de incintă arhaic, în vederea verificării posibilităţii ca în această zonă să existe de asemenea construcţii antice, eventual urmele unor aşezări-satelit ale Histriei. Rezultatele cercetărilor magnetometrice efectuate în această zonă pe un număr de 6 profile orientate N-S, în lungime de câte 500 m fiecare şi echidistante la 100 m, au pus în evidenţă anomalii cu lungimea de undă specifică prezenţei unor ziduri îngropate, situate la cca. 400 m S de zidul de incintă arhaic.
Având în vedere rezultatele obţinute până în prezent la Histria, considerăm necesar ca în continuare să fie efectuate cercetări geofizice de mare detaliu în zona de la S de bazilica extra-muros, inclusiv pe zona anomală verificată prin săpătura efectuată la sfârşitul anului trecut. Aceste lucrări sunt necesare pentru cartarea cu mare exactitate a construcţiei situate sub cele două schelete umane găsite în secţiune, construcţie care ar putea fi un cavou de mari dimensiuni (cca. 20 m lungime pe câţiva m lăţime). Cunoaşterea cât mai detaliată a geometriei sale în spaţiu ar putea ajuta eventuala deschidere a sa în condiţii de maximă securitate pentru obiectivele arheologice din interior. Va fi necesară, de asemenea, detalierea cu mijloace geofizice a zonei cu posibile construcţii antice îngropate de la S de zidul de incintă arhaic, precum şi efectuarea unor cercetări de recunoaştere în extinderea celor realizate în anul 2001 în
această zonă.