Istria | Judeţ: Constanţa | Punct: Centru-Sud | Anul: 2014
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Anul cercetarii:
2014
Perioade:
Antichitate;
Epoci:
Epoca romană târzie;
Categorie:
Domestic; Apărare (construcţii defensive); Civil;
Tipuri de sit:
Aşezare fortificată; Aşezare urbană; Locuire militară; Cetate; Amenajare/construcţie;
Cod RAN:
| 62039.01 |
Județ:
Constanţa
Unitate administrativă:
Istria
Localitate:
Istria
Punct:
Centru-Sud
Sector:
Acropolă
Localizare:
| 62039.01 |
Lista Ilustrațiilor - 4
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Angelescu | Mircea | responsabil | Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti |
| Vâlcu | Aurel | participant | Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti |
| Bottez | Valentin Victor | responsabil sector | Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie |
| Liţu | Alexandra | participant | Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie |
| Ţârlea | Alexandra | participant | Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie |
| Diaconu | Alin | participant | Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie |
| Kolebanov | Vasili | participant | Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie |
| Bivolaru | Alexandra | participant | Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie |
| Iliescu | Iulia | participant | Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie |
| Sîrbu | Cătălin | participant | Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie |
| Iancu | Liviu | participant | Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie |
| Văcălie | Radu | participant | Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie |
| Ciobotaru | Alina | participant | Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie |
| Marin | Tudor | participant | Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie |
| Trifu | Andrei | participant | Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie |
| Rusu | Horia | participant | Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie |
| Tufaru | Ilie Marian | participant | Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie |
| Bădescu | Alexandru | participant | Muzeul Naţional de Istorie a României |
Raport:
În perioada 1 iulie-31 august 2014 echipa Universităţii din Bucureşti, formată din lector dr. Alexandra Liţu, lector dr. Alexandra Ţârlea şi lector dr. Valentin Bottez (responsabil sector), a desfăşurat a doua campanie de cercetări pe sectorul Acropolă Centru-Sud (ACS) de pe Şantierul Arheologic Histria (jud. C-ţa), în cadrul unui proiect iniţial de cercetare de 4 ani (2013-2016) aprobat de Rectoratul Universităţii din Bucureşti în 2013 (Fig. 1). Pe lângă echipa fixă, în acest an au participat la săpături 9 studenţi, 2 masteranzi şi 1 doctorand al Facultăţii de Istorie. De asemenea, domnii dr. Alexandru Bădescu (muzeograf I A la MNIR) şi dr. Aurel Vâlcu (C.Ş. III la IAB) au început prelucrarea materialului ceramic, respectiv numismatic, din campaniile 2013-2014.
Rezultatele principale ale campaniei 2013
În urma campaniei din 2013(1) , care a inaugurat cercetarea arheologică în acest sector, a fost identificată un segment dintr-o clădire (denumită convenţional CR01) de epocă romană târzie (sec. VI p.Chr.), respectiv o curte interioară cu pavaj şi bazin de scurgere a apei, cât şi structuri constructive de piatră sau chirpic la N (până în strada c) şi V de această curte.
Obiectivele campaniei 2014
Ţinând cont de descoperirile din campania 2013, pentru 2014 principalele obiective urmărite au fost:
- delimitarea către N, S, E şi V a CR01;
- identificarea arterelor rutiere la E, V şi eventual S de CR01;
- continuarea seriei de casete către S, în continuarea C001, 002, 003 şi 004 pentru completarea profilului magistral N-S, care va lega la finalul primilor 4 ani de cercetare strada c de latura S a zidului de incintă roman târziu.
Atingerea acestor obiective ne va permite în anii următori finalizarea cercetării complexului CR01 şi a insulei de locuire romane târzii din care face parte, integrarea acestora în urbanismul cetăţii din perioada respectivă, urmând ca –în perspectivă– rezultatele obţinute să ne permită, odată cu demararea cercetării în straturile romane timpurii şi greceşti, observarea schimbărilor urbanistice în această zonă de-a lungul diferitelor perioade istorice succesive.
Unităţile de săpătură continuate sau nou deschise în 2014
În 2014 (Fig. 2) am adaugat celor 8 casete (4×4m cu martor de 1m între ele) deschise în 2013 încă 10. Patru dintre acestea (C009, 010, 011, 018) au fost deschise în linie dreaptă către S, în continuarea C001, 002, 003 şi 004, deschise în 2013, pentru a completa profilul magistral N-S al sectorului. În momentul identificării arterei rutiere numită în prezent strada 1 (ST001; urmează ca, după finalizarea cercetării acestor artere, să integrăm denumirile străzilor identificate în săpătură în sistemul de notare folosit de publicaţiile histriene), către E, am continuat să urmărim acest complex, deschizând C012, 013, 014, 016 şi 017.
De asemenea, am demontat următorii martori dintre casete, pentru a pune mai bine în evidenţă anumite situaţii arheologice:
- între C001 şi strada c (contextele respective au folosit numerotarea din C001, în continuarea contextelor identificate anul trecut unde era vorba de contexte noi);
- între C001 şi C002 (contextele respective au folosit numerotarea din C001, în continuarea contextelor identificate anul trecut unde era vorba de contexte noi);
- între C001-C007 (contextele respective fiind numite folosind numerotarea din ambele casete, ex. contextul 1000-7000);
- între C009-C010 (contextele respective fiind numite folosind numerotarea din ambele casete, ex. contextul 9000-1000);
- între C011-C018 (contextele respective fiind numite folosind numerotarea din ambele casete, ex. contextul 11000-18000).
Am continuat cercetarea în C008, C005 şi C007 pentru a atinge o situaţie relevantă pentru complexele arheologice cercetate până în prezent.
Toate cotele au fost luate cu nivela optică în funcţie de punctul 0 al sectorului, identificat de un cui amplasat între două dale de mari dimensiuni de pe strada c, având coordonatele STEREO70 = 799964.3467, 345599.9315.
În ceea ce priveşte stratigrafia, rezultatele obţinute în campania 2014 confirmă observaţiile făcute în 2013. În general în unităţile de săpătură deschise apare un prim strat vegetal/intervenţie modernă (variind ca grosime între 0-0,30m), urmat de stratul de dărâmătură al ultimului nivel constructiv. Aici am identificat o serie de diferenţe notate în campania trecută pe care însă nu le-am putut explica satisfăcător până în prezent. Există două astfel de straturi de dărâmătură, având aceeaşi consistenţă şi conţinut – unul galben-roşiatic şi unul gri. Ambele marchează momentul distrugerii ultimului nivel constructiv, însă în etape diferite. Cel galben-roşiatic (exemplul revelator a fost 15002 – Fig. 3) reprezintă momentul incendierii şi distrugerii iniţiale a nivelului constructive, în timp ce cel gri (de ex. 15003) reprezintă momentul prăbuşirii ulterioare, după abandon şi ruinare, a structurilor afectate de incendiu.
În ceea ce priveşte nivelele de călcare, ele au fost identificate la diferite adâncimi, constând în general din straturi de lut de culoare galbenă, solidificate. Astfel de exemple sunt 1003-1007-7014, 8006, 8007, 9002-10002, 9004, 10004-11003-12005, 13005, 16002, 18002, 18004. În cazul lui 8006 şi 10004-11003-12005, aceste straturi corespund unor plinte ale zidurilor cu care au funcţionat, ceea ce presupune existenţa iniţială a unui pavaj, distrus în momentul săpăturii, asupra căruia nu ne putem pronunţa. În afară de aceste două cazuri, se mai păstrează pavaje de piatră în C017 (P003) şi C014 (P002), ceea ce ne schimbă radical imaginea CR01, care apare ca o clădire cu cel puţin 5 încăperi pavate cu piatră.
În ceea ce priveşte structurile constructive, am obţinut o serie de informaţii noi referitoare la CR01. În primul rând am identificat latura E a clădirii (Z017), care până acum pare să prezinte o singură intrare (în C013). Latura V ar putea fi Z027, care însă până în prezent este şi prea puţin cercetat şi puternic distrus. Latura S a CR01 ar putea fi Z021, care prezintă o intrare perfect aliniată celei din Z002 (spre N) şi care este şi ea blocată (ca cea din Z002), ceea ce indică aceleaşi faze constructive. Un indiciu ce va trebui verificat în campania următoare este structura 18003 (T003?), care dacă este într-adevăr un trotuar/bordură, ar indica faptul că Z021 mărgineşte o stradă. În C007 a fost identificat un perete de chirpic (E-V) prăbuşit, care se intersecta cu Z010 şi constituia o departajare interioară a acestui spaţiu.
Cele mai importante descoperiri ale campaniei 2014 au fost străzile ST01 (Fig. 4) şi ST02 (Fig. 3), care delimitează spre E, respectiv V CR01. În cazul ST02 am identificat două faze ale arterei rutiere, prima cronologic fiind perpendiculară pe strada c, iar a doua oblică (N-S). Această schimbare a tramei urbane presupune o reorganizare de proporţii a acestei părţi a acropolei histriene, care poate indica apariţia unui nou punct de interes urbanistic către S; în acest stadiu al cercetării lansăm, cu toate rezervele de rigoare, ipoteza conform căreia faza II a ST02 urmează un traseu care o conduce către Basilica Pârvan, la care ajunge pe la E de CR01 din Sectorul Basilica Pârvan. Dacă această ipoteză va fi confirmată, va constitui un argument în favoarea ideii unei reorganizări a tramei urbane în funcţie de monumentele publice importante din zonă, în acest caz Basilica Episcopală (de la N de strada c) şi Basilica Pârvan. În ceea ce priveşte structura străzilor, menţionam că în cazul ST01 au fost identificate trotuare/borduri (T001 şi T002), iar în cazul ambelor străţi nivelul de călcare are substrucţia formată dintr-un strat puternic bătătorit de pietre legate cu pământ, suprapus de un strat de lut de culoare galbenă, puternic solidificat. Până în acest moment nu avem nici o indicaţie că aceste străzi ar fi putut fi folosite şi pentru circulaţia vehicolelor (ST01 chiar pare o străduţă similară celor din cartierul economic către SV, care ofereau acces locuinţelor de lângă zidul de incintă roman târziu la principalele artere rutiere). Identificarea acestor străzi va oferi importante informaţii referitoare la urbanismul roman târziu în sudul acropolei histriene.
Un alt rezultat important al săpăturilor din vara anului 2014 este delimitarea ultimei insule de locuire romane târzii la E, V şi posibil chiar S, ceea ce va permite, în viitorul apropiat, studierea exhaustivă a acesteia.
Obiective pentru Campania 2015
Preconizăm că în campania 2015 vom atinge latura S a zidului de incintă roman târziu, ceea ce va aduce profilul magistral la lungimea completă, urmând ca în viitor să îl completăm în adâncime, până la stânca nativă, pentru a obţine informaţiile stratigrafice complete în această zonă importantă a acropolei histriene.
De asemenea, vom căuta să dezvelim pe toată lungimea lor limitele E (Z017), V (Z027?) şi S (Z021?) ale CR01, urmând ca în 2016 să finalizăm (în măsura posibilului) cercetarea CR01 şia străzilor (nou identificate) care o delimitează.
Note:
1.
„Histria. Sector Acropolă centru-sud (ACS),” în CCA. Campania 2013 (2014), p. 60-63.