Isaiia | Comuna: Răducăneni | Judeţ: Iaşi | Punct: Balta Popii | Anul: 2018
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Anul cercetarii:
2018
Perioade:
Preistorie; Protoistorie; Evul Mediu; Perioada modernă;
Epoci:
Neolitic; Eneolitic; Epoca bronzului timpuriu; Epoca bronzului; Hallstatt; La Tène; Perioada modernă; Epoca migraţiilor; Epoca medievală timpurie; Epoca medievală târzie;
Categorie:
Domestic; Religios, ritual şi funerar;
Tipuri de sit:
Aşezare deschisă; Necropolă;
Cod RAN:
| 98710.01 |
Județ:
Iaşi
Unitate administrativă:
Răducăneni
Localitate:
Isaiia
Punct:
Balta Popii
Localizare:
| 98710.01 |
Lista Ilustrațiilor - 7
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Bodi | George | participant | Institutul de Arheologie Iaşi |
| Vornicu | Diana Măriuca | participant | Institutul de Arheologie Iaşi |
| Asăndulesei | Andrei | participant | Universitatea "Alexandru Ioan Cuza", Iaşi - ArheoInvest |
| Gheorghieș | Daniel | participant | Universitatea de Stat din Republica Moldova |
| Groapă | Cristin | participant | Universitatea de Stat din Republica Moldova |
| Balaur | Radu-Ştefan | participant | Facultatea de Istorie, Universitatea Al. I. Cuza, Iași |
| Danu | Mihaela | participant | Facultatea de Istorie, Universitatea Al. I. Cuza, Iași |
| Brașoveanu | Casandra | participant | Facultatea de Istorie, Universitatea Al. I. Cuza, Iași |
| Tencariu | Adrian Felix | responsabil | Univ. Al. I. Cuza Iași, Departamentul de Cercetare Interdisciplinară - Domeniul Științe, Platforma Arheoinvest |
| Sliesariev | Yevhenii | participant | Universitatea Kyiv Boris Grinchenko, Kiev |
| Pârnău | Radu | participant | Departamentul de Geografie, Academia Română, filiala Iași |
Raport:
Situl de la Isaiia – Balta Popii se află, din punct de vedere geografic, în partea nordică a Podişului Bârladului, în sectorul mijlociu al culoarului Prutului, acolo unde Prutul şi Jijia, curgând paralel, formează împreună o albie majoră de cca 4-5 km. Punctul arheologic este localizat la baza unei pante line cu expunere nord-estică a Dealului Zamotic (fig. 1). Situl este unul pluristratificat (nota 35), cel mai consistent strat arheologic fiind cel din Eneoliticul timpuriu (cultura Precucuteni) reprezentat aici de o aşezare din care au fost cercetate, până în prezent, mai multe locuinţe şi gropi menajere (nota 36). De asemenea, au fost investigate, de-a lungul anilor (1996-2017) diverse complexe arheologice şi din epoca neolitică (cultura ceramicii liniare), epoca bronzului, perioada Hallstattiană, secolele II-IV e.n. şi perioada modernă.
Săpăturile arheologice sistematice din anul 2018 (fig. 2) au fost concentrate pe îndeplinirea a două mari obiective.
Primul obiectiv al săpăturilor din acest an a fost definit prin cercetarea household- ului locuinţei
14 (L.14 din Cas. I/2017) aparţinând nivelului mijlociu al aşezării Precucuteni de la Balta Popii. În campania de investigaţii arheologice din anul 2017, după demontarea vestigiilor L14, toată întinderea casetei I a fost cercetată prin radere pentru a se identifica posibilele gropi în care ar fi fost introduşi parii pentru susţinerea pereţilor casei (nota 37). Atunci suprafaţa care nu a fost epuizată din punct de vedere arheologic a fost conservată, cercetarea acestei suprafeţe fiind finalizată în acest an. Între două gropi de par ce susţineau peretele de sud al L14, în caroul 113f al Casetei I, am identificat o groapă mică (Gr. 80: fig. 3), cu un diametru de 40 cm în care se afla un vas cu decor tipic pentru cultura Precucuteni, depus cu gura în jos şi un fragment dintr-o buză a provenind de la un alt vas. Având în vedere poziţia complexului şi inventarul său, îl putem considera ca rezultat al unui ritual de fundare a locuinţei. Vasul a fost prelevat cu tot cu pământul din interior, pentru efectuarea, de către cerc. dr. Mihaela Danu, a analizei fito-polinice a conţinutului (Univ. „Al. I. Cuza” Iaşi,) (fig. 3). Nu am intersectat alte complexe în epuizarea stratului arheologic de sub L14 ci doar materiale arheologice răzleţe reprezentate de fragmente ceramice şi artefacte de piatră cioplită. Tot în anul 2017 a fost finalizată şi cercetarea a două gropi care au deranjat extremitatea nordică şi latura nord-vestică a locuinţei 14: gropile 77 şi 78 (nota 38). Pentru a îndeplini acest deziderat am hotărât să practicăm o extindere spre nord a casetei I, extindere ce a avut suprafaţa 20m2: cinci metri lungime (c. 102-106) şi patru metri lăţime (c. α, a-c: încorporând şi o mică suprafaţă a casetei I).
Groapa 77 (c. 105-107/a-c) este una de dimensiuni nu foarte mari (2,20x1,40 m), de formă aproape ovală în plan şi tronconică în secţiune, cu material răzleţ. Această groapă, cu o adâncime de 0,60 m a fost săpată din nivelul Hallstattian, tăind o alta (Gr. 78) din nivelul Precucuteni, antrenând şi materiale eneolitice (fig. 4).
Groapa 78 (c. 104-106, α, a-b) aparţine, din punct de vedere stratigrafic, ultimului nivel de locuire al aşezării Precucuteni de la Isaiia. Surprinde prin dimensiunile foarte mari (2,10 x 3,80m) şi prin formă (asemănătoare cifrei 8: fig. 4). Nu a avut o adâncime foarte mare (0,60 m), dar era ticsită cu materiale: oase de la diverse animale, scoici Unio, fragmente de la carapace de ţestoasă, artefacte din silex, din materii dure animaliere şi din lut ars (între care se remarcă un obiect phalloid asemănător unei piese provenind din locuinţa XLI de la Truşeşti (nota 39), aparţinând fazei A a culturii Cucuteni), pietricele de şlefuit ceramica. La cca 20 cm de fundul gropii se afla un strat de pământ cenuşos.
Pentru a avea mai multe date despre household-ul L14 am hotărât să cercetăm zona de est adiacentă acesteia. În acest sens am realizat o nouă extindere a casetei I, prin c. 115-117/a-d, α-β, acoperind astfel o suprafaţă de 18 m2. În această zonă am intersectat o groapă - Groapa 79 (fig. 5) ce pornea din acelaşi nivel ca şi L14. De dimensiuni nu foarte mari (1,60 x 1,10 m), de adâncime medie (0,60 m), această groapă a deservit probabil L14: inventarul său este compus din oase, ceramică, diverse artefacte din silex, din materii dure animaliere şi din lut ars, iar la 20 cm de fundul său era depus un bucraniu de Bos primigenius. Avea, de asemenea, un strat de pământ cenuşos aproape de fundul său.
Un al doilea obiectiv al campaniei din 2018 l-a constituit dezvelirea integrală a unui complex de pietre cercetat parţial în anul 2010. Iniţial, complexul a fost surprins în capătul de sud al secţiunii S.X/2010. Atunci, după curăţare şi documentare, complexul a fost conservat. Pentru a-l dezveli în întregime am hotărât să trasăm o casetă care să înglobeze şi partea deja cercetată – SX. Astfel, caseta K a acoperit o suprafaţă de 24 m2 (c. 119-122/j-o). La adâncimea de -1,20-1,40 m, în stratul de cultură brun deschis specific Eneoliticului timpuriu de la Isaiia, întins pe o suprafaţă de 4 m lungime şi cca 2 lăţime se întindea complexul de pietre (fig. 6). Cele peste 200 de pietre ce alcătuiau complexul au diverse mărimi (cele mai mari ajung la 20 x 20 cm), sunt roci locale (gresii şi calcare oolitice), aşezate fie pe una dintre suprafeţe, fie pe cant. La secţionarea şi ulterior la demontarea complexului am observat că avem de-a face cu un singur strat de pietre, sub care nu se afla nimic altceva decât stratul de cultură.
Colţurile secţiunilor şi poziţia tuturor descoperirilor din acest an, atât artefacte cât şi contururile complexelor arheologice, au fost înregistrată cu staţia totală.
În acest an, au fost obţinute şi cinci date radiocarbon pentru cinci fragmente osteologice provenite din săpăturile din 2018 (două din complexul de pietre, unul din groapa 78 şi altul din groapa 79) şi 2017 (un os din groapa 76). Datele C14 indică un interval în perioada 4523 - 4450 cal BC (fig. 7).
Note:
1.
35 Pentru o descriere pe larg a localizării geografice şi a stratigrafiei sitului a se vedea: N. Ursulescu, F.-A. Tencariu, Religie şi magie la est de Carpaţi acum 7000 de ani. Tezaurul cu obiecte de cult de la Isaiia, Casa Editorială Demiurg, Iaşi, 2006.
36 A se vedea F.-A. Tencariu, M. Vornicu, A. Asăndulesei, L. Solcan, G. Bodi, C. Braşoveanu, Investigating a Chalcolithic dwelling at Isaiia, Iaşi County, Romania, Studia Antiqua et
Archaeologica, 23(2), 2017, 187-211.
37 Ibidem.
38 Ibidem, fig. 8.
39 Vezi M. Petrescu-Dîmboviţa, M. Florescu, A. Florescu,
Truşeşti. Monografie arheologică, Editura Academiei Române- Complexul Muzeal Naţional Moldova Iaşi, Bucureşti-Iaşi, 1999, p. 89, fig. 380/12.