Isaccea | Judeţ: Tulcea | Punct: La Pontonul Vechi (Noviodunum) | Anul: 2019
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Anul cercetarii:
2019
Perioade:
Antichitate; Evul Mediu;
Epoci:
Epoca romană târzie; Epoca migraţiilor;
Categorie:
Apărare (construcţii defensive); Domestic;
Tipuri de sit:
Cetate; Aşezare fortificată;
Cod RAN:
| 159696.05 |
Județ:
Tulcea
Unitate administrativă:
Isaccea
Localitate:
Isaccea
Punct:
La Pontonul Vechi (Noviodunum)
Localizare:
| 159696.05 |
Lista Ilustrațiilor - 20
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Livanov | Oliivier | participant | Institutul Național de Cercetare și Dezvoltare Delta Dunării |
Raport:
Cercetările din campania 2019 s-au desfăşurat în perioada iunie-octombrie şi au fost finanţate de Ministerul Culturii - Programul naţional de finanţare a cercetării arheologice – sistematice, Aix-Marseille Université (Marseille, France), Institutul de Cercetări Eco-Muzeale „Gavrilă Simion” Tulcea, Institutul Naţional al Patrimoniului. Tot în anul 2019, Asociaţia Pro Noviodunum a implementat proiectul Noviodunum ArchaeoPark, finanţat de Primăria oraş Isaccea.
Campania de săpături arheologice sistematice din anul 2019 la cetatea Noviodunum a demarat în data de 3 iunie în cadrul unui protocol de colaborare încheiat între ICEM Tulcea şi Universitatea Aix-Marseille (AMU), prin realizarea într-o primă etapă a unui număr de 10 foraje geotehnice şi au continuat cu două sondaje pe latura de est a sitului..
În sectorul de SE al fortificaţiei săpăturile s-au desfăşurat în zona Turnului de Colţ (Intramuros) şi Curtina 1. Cercetări au fost realizate şi în sectorul Aşezare Civilă Est, unde au fost continuate investigaţiile în jumătatea de Est a casetei S1. Cercetarea arheologică de teren din anul 2017, ne-a prilejuit identificarea unor posibile edificii, la aproximativ 100 m de incinta de est, pe drumul de acces spre Pontonul Vechi. Aici fost realizat un sondaj cu scopul de a investiga prezenţa acestor ruine. În campania anului 2019 un alt obiectiv urmărit a fost obţinerea de date batimetrice, cu scopul de a evidenţia aspectul, direcţia de dispunere a structurilor submerse, suprafaţa afectată şi identificarea eventualelor instalaţii portuare. Cercetările s-au finalizat la 24 octombrie, odată cu acţiunea de conservare primară a monumentelor descoperite şi finalizarea investigaţiilor geofizice pentru Aşezare Civilă Est şi Incintă Est.
Ariile de extracţie a materialului litic din componenţa zidurilor cetăţii Noviodunum
În cadrul proiectul Noviodunum 2020, colectivul de cercetare are ca obiectiv realizarea unui studiu geologic, prin care să fie identificate sursele de aprovizionare cu piatră de construcţie şi a provenienţei nisipului din alcătuirea liantului, care intră în structura zidurilor de epocă romană, sau celor aparţinând elementelor de fortificaţie aparţinând perioadei medio-bizantine şi medievale. Demersul nostru are ca principal scop, reconstituirea traseelor de transport al materialul litic, din locurile de extracţie (carierele romane) către situl cetăţii romano - bizantine Noviodunum situat în nordul provinciei Scythia Minor.
În campania anului 2019 ne-am concentrat observaţiile pe materialul litic utilizat la construcţia Turnului Mare. Această structură se prezintă ca un veritabil fortăreaţă, fiind o dovadă a puterii şi importanţei strategice a Cetăţii Noviodunum în componenţa Limesului dobrogean. Trnul a fost construit la sfârşitul secolului al III-lea şi prezintă etape de refacere din secolele IV-VI p. Chr.
În componenţa zidurilor cetăţii Noviodunum există mai multe tipuri de roci de provenienţă diferită. Situată pe drumul roman Marcianopolis, cetatea va fi aprovizionată pe această cale de un aport suplimentar de material litic din zone mai îndepărtate (podişul Babadag). Preponderent, în componenţa zidurilor, se constată o dominare covărşitoare a rocilor locale transportate din zone învecinate.
Chiar dacă în zona cetăţii există iviri izolate de stâncă, nu s-au găsit încă dovezi care să ateste exploatarea pietrei pentru construcţiile din antichitate. În zona Noviodunum - Isaccea, aceste iviri (aflorimente) sunt restrânse ca areal şi foarte probabil că nu au stârnit interesul romanilor pentru deschiderea unui centru important de exploatare a pietrei de construcţii. Se găsesc astfel de aflorimente chiar în partea vestică şi nord-vestică a cetăţii, o parte din ziduri fiind amplasate pe piatră (roca nativă). Aici se întâlnesc calcare cenuşii cu structură nodulară şi intercalaţii de pelite cenuşii - verzui de vârstă triasic inferior - mediu (werfenian - anisian w2+an1), intens cutate pe anumite porţiuni datorită activităţilor tectonice şi neotectonice şi care fac parte din Formaţiunea geologică calcaroasă dolomitică - nodulară, parte componentă a Pânzei de Tulcea şi a celei de Niculiţel cu o răspândire largă în regiune (Niculiţel, Somova, Tulcea, Beştepe, Zebil, Mihai Bravu, Nicolae Bălcescu etc.). Acestă formaţiune geologică mai aflorează în fosta carieră din oraşul Isaccea, în punctul Bogola şi pe arii mai restrânse la vest de oraş. La vest, sud şi est de Noviodunum aflorează pe porţiuni restrânse, o formaţiune de largă răspândire în judeţul Tulcea, Formaţiunea de Alba, de vârstă triasic superior (carnian - norian cr3+no), în componenta căreia intră gresii cenuşii, gălbui, roşiatice şi calcare cenuşii cu intercalaţii de pelite. Formaţiunea bazaltelor triasice, care aflorează pe arii extinse în Dealurile Niculiţelului, apare intercalată în calcarele cenuşii de vârstă werfenian - anisian, pe o porţiune de numai 10 metri, în partea nord-vestică a cetăţii, pe malul Dunării.
Zidurile Tunului Mare de la Noviodunum au în componenţă calcare, gresii şi bazalte triasice care în teorie, ar fi putut proveni din ariile limitrofe. Deoarece nu există dovezi în acest sens, trebuie să presupunem că materialul litic era adus din centrele de extracţie existente la acea dată. Într-o proporţie covărşitoare, componenta principală din zidurile cetăţii o reprezintă calcarele triasice cenuşii care ar fi putut provenii din zona Parcheş - Somova - Tulcea (cel mai probabil) sau Zebil. Mahmudia şi Murighiol, două porturi la Dunăre ar fi putut aproviziona Noviodunum cu material litic pe apă. Gresiile şi bazaltele triasice au fost exploatate din dealurile Niculiţelului, cele două roci aflorând pe suprafeţe mari.
Pe lângă formaţiunile de vârstă triasică, în ziduri se mai întâlnesc două roci care nu aflorează în zona Noviodunum - Isaccea, care în mod cert au fost aduse din regiuni mai îndepărtate. Prima din acestea, cuarţitele precambriene, parte a Formaţiunii de Orliga, aflorează numai în nordul Munţilor Măcin. Cu toate că din Munţii Măcin se extrăgea şi granit, o rocă apreciată pentru aspectul ei dar foarte dură şi greu de prelucrat, ea nu este folosită în general la construcţia zidurilor. La Noviodunum, granitul lipseşte cu desăvârşire iar cuarţitul de Orliga se observă rar. A doua rocă care nu se regăseşte în regiune este gresia calcaroasă din depozitele cretacice ale bazinului Babadag. Răspândită pe arii foarte mari, pe tot cuprinsul Podişului Babadag, roca a fost exploatată de pe vremea întemeierii cetăţilor greceşti la malul Mării Negre (Argamum şi Istria).
Bibliografie: