Isaccea | Judeţ: Tulcea | Punct: Cetate | Anul: 2011
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Anul cercetarii:
2011
Perioade:
Antichitate; Evul Mediu;
Epoci:
Epoca romană târzie; Epoca migraţiilor; Epoca medievală timpurie; Evul Mediu;
Categorie:
Apărare (construcţii defensive); Domestic; Religios, ritual şi funerar;
Tipuri de sit:
Locuire civilă; Cetate; Fortificaţii; Necropolă;
Cod RAN:
| 159696.05 |
Județ:
Tulcea
Unitate administrativă:
or. Isaccea
Localitate:
Isaccea
Punct:
Cetate
Sector:
Necropolă Livadă - Cripte
Localizare:
| 159696.05 |
Lista Ilustrațiilor - 7
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Mărgineanu-Cârstoiu | Monica | participant | Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti |
| Bilavschi | George Aurelian | participant | Institutul de Arheologie, Iaşi |
| Dima | Ligia | participant | Institutul de Cercetări Eco-Muzeale Tulcea |
| Stănică | Aurel | participant | Institutul de Cercetări Eco-Muzeale Tulcea |
| Topoleanu | Florin George | participant | Institutul de Cercetări Eco-Muzeale Tulcea |
| Dinu | Niculina | participant | Muzeul Brăilei |
| Adamescu | Adrian Ionuţ | participant | Muzeul de Istorie Galaţi |
| Radu | Laurenţiu | participant | Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa |
| Apostol | Virgil | participant | Muzeul Naţional de Istorie a României |
| Bounegru | Octavian Nicolae | participant | Universitatea "Alexandru Ioan Cuza", Iaşi |
| Efimov | Jeni | participant | Universitatea "Alexandru Ioan Cuza", Iaşi |
| Romanescu | Gheorghe | participant | Universitatea "Alexandru Ioan Cuza", Iaşi |
Raport:
Necropolă Livadă - Cripte
Acest sector situat la cca. 650 m SV de cetate, marchează în mod spectaculos limita de NV a necropolei. Monumentul, a cărui dezvelire a necesitat mai multe campanii de săpături arheologice, este compus din 5 cripte construite din piatră legată cu mortar, dispuse cruciform în jurul unui "vestibul" în care accesul se făcea printr-un "dromos". Dimensiunile edificiului sunt de 10,50 m pe laturile de E şi V, 8 m pe latura de N şi 6,70 m pe latura de S.
Încadrarea sa cronologică a fost determinată cu ajutorul descoperirilor monetare. Astfel, momentul constructiv este marcat de o monedă de la Constantin cel Mare (sec. al IV-lea p.Chr), iar jefuirea şi distrugerea sa este dată de o monedă de la Justinian (sec. al VI-lea p.Chr.).
Importanţa acestui moment este evidentă, dacă ar fi să reamintim doar faptul că planul său cruciform este până în prezent unic în România, aducând astfel date noi privind arhitectura funerară creştină.
În campania anului 2011, cercetarea din acest sector şi-a propus să rezolve problema modalităţii de acces în criptă prin "dromos". De regulă, accesul în astfel de monumente se făcea de sus, coborând pe treptele din "dromos", deoarece întregul edificiu era acoperit. Ori în cazul nostru, "dromosul" este deschis spre E, sugerând astfel că accesul se făcea, poate de la nivelul de călcare din interior.