Isaccea | Judeţ: Tulcea | Punct: Cetate | Anul: 2002
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Anul cercetarii:
2002
Perioade:
Antichitate; Evul Mediu;
Epoci:
Epoca romană timpurie; Epoca romană târzie; Epoca medievală timpurie; Evul Mediu;
Categorie:
Apărare (construcţii defensive);
Tipuri de sit:
Fortificaţii;
Cod RAN:
| 159696.05 |
Județ:
Tulcea
Unitate administrativă:
or. Isaccea
Localitate:
Isaccea
Punct:
Cetate
Sector:
Sector: Cetate – Turnul Mare (CT)
Localizare:
| 159696.05 |
Lista Ilustrațiilor - 11
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Baumann | Victor-Heinrich | responsabil | Institutul de Cercetări Eco-Muzeale Tulcea |
| Stănică | Aurel | responsabil sector | Institutul de Cercetări Eco-Muzeale Tulcea |
| Aparaschivei | Dan | participant | Institutul de Arheologie, Iaşi |
| Lockyear | Kris | participant | London University |
| Mănucu-Adameşteanu | Gheorghe | responsabil sector | Muzeul Municipiului Bucureşti |
| Efimov | Jeni | participant | Universitatea "Ovidius", Constanţa |
| Filipov | Ovidiu | participant | Universitatea "Ovidius", Constanţa |
| Olariu | Cristian | responsabil sector | Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie |
| Dragomir | Daniel | participant | Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie |
| Ene | Daniel Lucian | participant | Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie |
| Paraschiv-Grigore | Eugen Marius | participant | Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie |
| Untu | Alexandra | participant | Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie |
| Luca | Viorela Delia | participant | Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie |
| Enache | Emil | participant | Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie |
Raport:
În perioada 16 august – 10 septembrie 2002 a continuat degajarea Turnului Mare al cetăţii. În acest scop au fost adâncite cele două secţiuni – CT VII şi CT VIII situate la est, respectiv la vest, perpendiculare pe liniile de inserţie ale laturilor de est şi de vest ale turnului cu zidul de incintă al cetăţii. În ambele secţiuni locuirea medievală din perioada secolelor XII – XIII (prima jumătate a secolului) este întâlnită până sub nivelul de construcţie al turnului romano-bizantin. Acest nivel este marcat în colţul de nord-est al turnului, în extramuros, la –4,20 m adâncime faţă de cota actuală pe frontul de est, de plinta de construcţie a incintei. Această plintă este suprapusă de blocuri mari, rectangulare, de calcar cretacic, fiind decroşată în plan vertical, aproximativ pe linia de construcţie a zidului median din interiorul turnului. Construcţia zidului de faţadă al turnului s-a făcut pe un mai vechi zid de incintă care a folosit drept plintă la sud, plinta aflată cu 1,40 m mai jos faţă de aceea de pe linia de convergenţă a laturii de est cu zidul de incintă romano-bizantin.
În zona vestică situaţia este asemănătoare. Zidurile de sud şi de vest de TM au fost construite pe o suprafaţă egalizatoare de mortar de var, peste care au fost aşezate blocuri subţiri din calcar cretacic, perfect tăiate, suprapuse apoi de blocuri mari, groase, rectangulare. La sud, constructorii au folosit o incintă mai timpurie, pe care au suprapus-o, lăsând la exterior o porţiune ca plintă de construcţie a turnului.
Latura vestică, exterioară a TM, prezintă structural trei momente de refacere, marcate de trei plinte: prima situată la –3,65 m în dreptul m 6 şi două în dreptul m 5, la –2,96 m şi la –1,40 m (pe zidul de vest).
Secţiunea CT IX, situată pe centrul TM, a fost adâncită până la –2,50 m. Sub un strat relativ consistent de epocă bizantină (alcătuit din două niveluri de secol XI, pe o grosime de 0,45 m), cel de-al patrulea pilon central din structura interioară a turnului mare şi-a profilat partea superioară, realizată din straturi alternative de cărămizi şi mortar de var cu cărămidă pisată. Acest pilon este asemănător celui descoperit în 2001 în secţiunile CT III – CT VI, având aceleaşi dimensiuni in partea superioară (L = 1,65 m; l = 1,35 m) şi aceeaşi compoziţie; fiind însă diferit de cei doi piloni de margine din CT I şi CT II, descoperiţi distruşi până la bazament unde: L = 2,12 m şi l = 1,70 m. Această structură interesantă a pilonilor de pe linia mediană a turnului reflectă existenţa unor platforme defensive, asemănătoare pe frontul de est şi de vest şi aflate la acelaşi nivel şi a unei platforme mai înalte, sprijinită pe pilonii centrali situaţi de o parte şi de cealaltă a intrării în turn.
Rezumat:
Cercetările arheologice s-au desfăşurat în zona segmentului de sud-est al cetăţii şi în zona răsăriteană a rezervaţiei, pe patru sectoare: cetate – Turnul Mare, cetate – turn colţ, intramuros cetate – edificiul bizantin, „Cariera de lut” – necropola. Pe fiecare dintre aceste suprafeţe au fost deschise mai multe secţiuni, fiind descoperite mai multe locuinţe, structuri de piatră, 13 morminte de epocă romană târzie şi cinci morminte de epocă bizantină, fragmente ceramice etc.