Isaccea | Judeţ: Tulcea | Punct: Cetate - Noviodunum | Anul: 2011
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Anul cercetarii:
2011
Perioade:
Antichitate; Evul Mediu;
Epoci:
Epoca romană târzie; Epoca migraţiilor; Epoca medievală timpurie; Evul Mediu;
Categorie:
Alimentare cu apă şi drenaj; Apărare (construcţii defensive); Civil; Domestic; Religios, ritual şi funerar;
Tipuri de sit:
Locuire civilă; Cetate; Fortificaţii; Necropolă;
Cod RAN:
| 159696.05 |
Județ:
Tulcea
Unitate administrativă:
or. Isaccea
Localitate:
Isaccea
Punct:
Cetate - Noviodunum
Sector:
Aşezarea civilă
Localizare:
| 159696.05 |
Lista Ilustrațiilor - 7
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Mărgineanu-Cârstoiu | Monica | participant | Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti |
| Bilavschi | George Aurelian | participant | Institutul de Arheologie, Iaşi |
| Apostol | Virgil | participant | Institutul de Cercetări Eco-Muzeale Tulcea |
| Dima | Ligia | participant | Institutul de Cercetări Eco-Muzeale Tulcea |
| Stănică | Aurel | participant | Institutul de Cercetări Eco-Muzeale Tulcea |
| Topoleanu | Florin George | participant | Institutul de Cercetări Eco-Muzeale Tulcea |
| Dinu | Niculina | participant | Muzeul Brăilei |
| Adamescu | Adrian Ionuţ | participant | Muzeul de Istorie Galaţi |
| Radu | Laurenţiu | participant | Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa |
| Bounegru | Octavian Nicolae | participant | Universitatea "Alexandru Ioan Cuza", Iaşi |
| Efimov | Jeni | participant | Universitatea "Alexandru Ioan Cuza", Iaşi |
| Romanescu | Gheorghe | participant | Universitatea "Alexandru Ioan Cuza", Iaşi |
Raport:
Aşezarea civilă
Cel de-al treilea sector cercetat în campania 2011, se găseşte în aşezarea civilă a cetăţii, la aproape 500 m S, şi are ca obiectiv principal un cuptor pentru ars materiale de construcţie, de a cărei existenţă avem informaţii vagi de peste două decenii.
Aici a fost practicată o casetă cu laturile N şi S de 7,50 m, iar E şi V de 6 m. La cota de -1,00 -1,10 m, pe toată suprafaţa au apărut fragmente de pământ ars la roşu şi fragmente de cărămizi şi chirpici, alături de o însemnată cantitate de fragmente ceramice de epocă medie-bizantină (sec. XI).
Cuptorul, cu sola rectangulară orientată NV-SV, are următoarele componente:
Prefurnium sau canalul de alimentare, cu o deschidere de 0,90 m şi o înălţime de 1,08 m este construită în boltă, din cărămizi. Spre interior pereţii laterali sunt evazaţi pentru a permite alimentarea focului. În faţa prefurniumului se păstrează un prag construit din cărămizi deformate la ardere, cu siguranţă rebuturi.
Furnus sau camera de combustie (focarul), are două compartimente, lungi de 3 m, late de 1,23 m, respectiv 1,12 m, dispuse de o parte şi de alta a unui pilon central cu lăţimea de 0,70 - 0,90 m. Podeaua focarului, pe care se păstrează un strat gros, dur de cenuşă se găseşte la cota -3 m, faţă de nivelul actual de călcare, iar tavanul cu câte cinci arcuri este construit în boltă, din cărămizi, are înălţimea cuprinsă între 0,90 - 1,60 m.
Sola sau grătarul, este placa perforată pentru pătrunderea aerului cald, susţinută de arcurile din focar, este elementul principal al camerei de ardere, suprafaţă pe care erau aşezate produsele din lut ce urmau să fie arse pentru a căpăta consistenţă. În cazul nostru, grătarul de formă rectangulară, dar mai ales dimensiunile sale (3,20 m), indică că este vorba de un cuptor pentru ars materiale de construcţie (cărămizi, olane, tuburi pentru apeduct etc.).
Bolta construită din lut, acoperea camera de ardere şi putea fi temporară sau fixă. Cuptorul de la Noviodunum era cu siguranţă prevăzut cu boltă fixă a căror urme sunt păstrate în unele locuri, pe o înălţime maximă de 0,60 m.
Datarea acestui monument în secolele IV-VI p.Chr. este asigurată de dimensiunile cărămizilor folosite la construcţie (0,31 x 0,31 x 0,04), şi fragmentele ceramice descoperite în zonă.
Cuptorul, o adevărată "fabrică" a antichităţii, pare a fi cel mai bine păstrat de pe teritoriul României.
Celelalte elemente componente ale oficinei, adică, platforma de lucru, acoperişul, canalul de drenaj al apelor, gropile de rebuturi şi de extracţie a lutului, vor face obiectul cercetărilor viitoare, în măsura în care nu au fost distruse de locuirea medievală..
În aceeaşi casetă au fost descoperite şi 5 morminte aparţinând epocii medio-bizantine. Menţionăm în acest sens, bordeiul surprins în colţul de NV la -1,30 - 1,40 m cu o podea puternic arsă, lângă care, într-o groapă vizibilă pe profilul de N, la -1,60 m s-a păstrat un vas borcan întreg, decorat cu rotiţa, datat în secolul al XI-lea. De-a lungul profilului de E, la -1,10 - 1,80 m, au fost descoperite 5 morminte de inhumaţie, fără inventar şi o groapă menajeră, săpată până la -3,00 m, aparţinând aceleiaşi epoci.
Importanţa deosebită a descoperirilor din acest sector impune extinderea cercetărilor în zonă, unde cu siguranţă se conturează un adevărat cartier meşteşugăresc, primul documentat până acum la Noviodunum.