Isaccea | Comuna: Oraș Isaccea | Judeţ: Tulcea | Punct: Cetate | Anul: 2021
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Titlu raportului:
Raportul de cercetare de la Isaccea, jud.Tulcea [Noviodunum] Punct: Cetate - Cercetări magnetometrice în partea de sud-vest a sitului arheologic Noviodunum
Anul cercetarii:
2021
Perioade:
Antichitate; Evul Mediu;
Epoci:
Epoca romană; Epoca bizantină; Evul Mediu;
Tipuri de sit:
Necropolă; Aşezare civilă; Cetate;
Cod RAN:
| 159696.05 |
Județ:
TULCEA
Unitate administrativă:
ORAŞ ISACCEA
Localitate:
ISACCEA
Punct:
Cetate
Sector:
partea de sud-vest a sitului arheologic Noviodunum
Localizare:
| 159696.05 |
Lista Ilustrațiilor - 5
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Livanov | Oliivier | participant | Institutul Național de Cercetare și Dezvoltare Delta Dunării |
| Tătaru | Adrian Gabriel | participant | Institutul Geologic al României |
Raport:
Cercetări magnetometrice în partea de sud-vest a sitului arheologic Noviodunum Localizare Zona studiată (situl arheologic Noviodunum) se află la cca. 2 km est de localitatea Isaccea, județul Tulcea - Pl. 11a. Perimetrul prospectat a constat din 38 de profile orientate NE-SV, distanța dintre profile fiind de 1m – Pl. 11b. La capetele profilelor prospectate a fost introdus câte un țăruș, cele două capete ale unui profil fiind legate de o sfoară pentru ghidarea operatorului - Pl. 12a. Metoda geofizică utilizată Metoda geofizică folosită a fost magnetometria, iar parametrul înregistrat a fost gradientul vertical. Această configurație constă în măsurarea concomitentă a câmpului magnetic local la două înălțimi diferite. Pentru aceasta, doi senzori magnetici se fixează pe o tijă verticală, fiecare din aceștia măsurând câte o valoare a câmpului magnetic. Practic, gradientul vertical, reprezintă diferența valorilor celor două câmpuri magnetice raportată la distanța dinte cei doi senzori. Pentru a se determina numai gradientul vertical unitar, distanța dintre senzori trebuie să fie întotdeauna egală cu 1 metru. Prin această metodă, se pot contura structuri îngropate până la 2-3 m adâncime. Aparatura utilizată Pentru determinarea gradientului vertical local, s-a utilizat un magnetometru GEM Systems GSM-19g. În timpul măsurătorilor din teren, senzorii magnetici au fost amplasați unul de altul la o distanță de 100 cm, iar distanța de la senzorul de jos și sol a fost de 60 cm. Pe profile, magnetometrul a măsurat continu o dată la 0.5 secunde. Software utilizat Procesările primare şi secundare, precum şi interpretarea datelor geofizice s-au executat cu soft-urile GEMLink 5.4 (pentru descărcarea datelor din teren) și Surfer 16.3.408 (pentru elaborarea hărții gradientului vertical). Măsurători topografice Stațiile de pe profile au fost măsurate cu ajutorul antenei GPS amplasată deasupra senzorului magnetic de sus, cu o acuratețe de 6 cm în plan orizontal (X și Y). Zgomotul magnetic Chiar dacă există zgomote de natură magnetică în zonă (gard electric, linie de înaltă tensiune - Fig. 12b), acestea nu au influențat măsurătorile deoarece au existat distanțe de siguranță de cca 25-40 metri între gardul electric și profilele prospectate și de cca 150 metrii distanță față de linia de înaltă tensiune. Rezultate După prospectarea profilelor geomagnetice, datele înregistrate de magnetometru au fost stocate pe o unitate Laptop. Pe baza acestor date, s-a realizat harta gradientului vertical – Pl. 13. Pe această hartă, fondul geologic este cuprins între valorile de -2 și 8 nT/m. Se constată totuși câteva anomalii magnetice care vor fi analizate în rândurile următoare: - În Pl. 13, notată cu 1, se conturează o anomalie ușor negativă (între -4 și -12 nT/m) elongată pe direcție NE-SV, ușor înclinată față de direcția profilelor urmate. Datorită formei acestei anomalii, se poate concluziona prezența unui drum. Se știe că la construirea drumurilor romano-bizantine, se folosea rocă locală, cu precădere calcar, piatră care se întâlnește în abundență în nordul Dobrogei. O caracteristică importantă a calcarului este aceea că nu posedă proprietăți magnetice, în acest mod se explică valorile ușor negative ale acestei anomalii. - Cu 2 sunt conturate câteva anomalii positive și negative. După forma și intensitatea anomaliei, se poate vorbi de un cuptor. Anomalia ușor negativă (cu verde), denotă forma circulară a cuptorului. Anomaliile puternic pozitive (10 - 20 nT/m) sunt rezultatul arderilor ce s-ar fi produs în cuptor. Diametrul aproximativ al anomaliei este de 9x11 m. Aceste valori nu reprezintă dimensiunile cuptorului, ci extinderea influenței magnetice pe care cuptorul o generează, astfel că dimensiunile acestuia ar trebui să fie mai mici decât anomalia magnetică înregistrată. - Anomaliile 3 și 4 sunt localizate la distanțe aproximativ egale față de anomalia 2 (anomalia 3 este situată la cca 27 m SV iar anomalia 4 la 22 m NE). De remarcat faptul că toate aceste trei anomalii (2, 3 și 4) sunt situate în imediata apropiere a drumului identificat cu anomalia 1. Aceste două anomalii (2 și 3) sunt bipolare (anomalie pozitivă și negativă) și se comportă aproximativ la fel ca și anomalia 2, punându-se întrebarea dacă și acestea ar putea fi două cuptoare de dimensiuni mai reduse. - Anomalia 5, de dimensiuni mult mai mici, este incertă, putându-se emite ipoteze atât arheologice cât și antropice moderne. Concluzii Se poate spune că întreaga zonă sudică a sitului Noviodunum are o valoare deosebită din punct de vedere arheologic. Fiecare centimetru pătrat prospectat geofizic poate aduce noi perspective în descifrarea istoriei acestei zone. Arealul prospectat magnetometric vine astfel în completarea descoperirilor arheologice din arealul Noviodunum. De un real interes este drumul descoperit prin această metodă geofizică, drum care trebuie analizat în continuare pentru a scoate la iveală noi urme ale civilizațiilor demult apuse.