Însurăţei | Judeţ: Brăila | Punct: Popina l | Anul: 1998
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Anul cercetarii:
1998
Perioade:
Preistorie;
Epoci:
Neolitic; Eneolitic; Epoca bronzului timpuriu;
Categorie:
Domestic; Neatribuit;
Tipuri de sit:
Locuire;
Cod RAN:
| 43420.19 |
Județ:
Brăila
Unitate administrativă:
Însurăţei
Localitate:
Însurăţei
Punct:
Popina l
Toponim:
Ferma Rubla
Localizare:
| 43420.19 |
Fără Ilustrații
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Pandrea | Stănică | participant | Muzeul Brăilei |
| Neagu | Marian | participant | Muzeul Dunării de Jos, Călăraşi |
Raport:
Şantierul arheologic de la Însurăţei se află pe un martor de eroziune, situat în lunca Călmăţuiului, la cca. 6 km. N de orăşelul însurăţei. Popina l este tăiată de un şanţ larg, pe care nu îl considerăm a fi o viroagă naturală.
În campaniile 1995-1997 am identificat 5 locuinţe de suprafaţă şi mai multe gropi, toate aparţinând culturii Gumelniţa - faza A2, dintre care se remarcă prin dimensiuni Loc. 4.
În 1998 ne-am propus două obiective:
a) să epuizăm săpătura pe întreaga suprafaţă ocupată de Loc. 4;
b) să sondăm şanţul care taie Popina l.
Rezultatele obţinute sunt următoarele:
a) sondajul din zona şanţului ce taie Popina l nu a oferit informaţii concludente, datorită adâncimii relativ mică la care ne-am oprit cu săpătura;
b) în zona Loc. 4 am obţinut informaţii interesante referitoare la sistemul de construcţie al locuinţelor şi la modul de formare al aşezării.
Loc. 4.
O parte din această locuinţă a fost săpată în campania 1996, când am descoperit un perete portant care avea şanţ de fundaţie. Am cercetat «camera» de la S de peretele portant, care s-a dovedit a fi un spaţiu de depozitare, cu multe gropi în care am descoperit fragmente ceramice mari, provenind de la chiupuri, decorate cu barbotină.
În 1998 am cercetat partea de la N de peretele portant. Această zonă s-a dovedit a fi spaţiul locuibil, caracterizat de existenţa unei podine din lut şi pleavă, gros de cca. 3 cm şi finisată grijuliu. Spaţiul locuibil era împărţit în 2 camere, separate de un şir de trei stâlpi din lemn acoperiţi cu lut.
Inventarul descoperit la nivelul podului era format doar din fragmente ceramice şi fragmente de unelte. Sărăcia inventarului si starea sa fragmentară sunt indicii ale părăsirii locuinţei înainte de prăbuşirea pereţilor acesteia. Materialele descoperite între pereţii prăbuşiţi ai Loc. 4 şi pe podina ei se încadrează în faza A2 a cult. Gumelniţa.
După ce am demolat podina de lut a Loc. 4 am observat următoarele situaţie:
a) sub podina se afla un strat de nivelare, gros de 10-12 cm, format din resturi de pereţi prăbuşiţi (incendiaţi şi neincendiaţi), pigmenţi de vatră, pigmenţi de lemn ars, mici fragmente ceramice rurale şi degradate;
b) sub acest strat de nivelare am descoperit o masă compactă de resturi de pereţi prăbuşiţi între care se afla o mare cantitate de fragmente ceramice Gumelniţa A2, oase de animale, unelte sparte şi două figurine antropomorfe (o figurină prismatică din os şi bustul unei figurine din lut); această masă de resturi de pereţi prăbuşiţi aparţin unei alte locuinţe de suprafaţă - notată Loc. 6, iar cantitatea mare de oase şi fragmente ceramice arată că, o vreme, locul ocupat de Loc. 6 a fost un spaţiu de depozitare a resturilor menajere.
Situaţia arheologică identificată sub podeaua Loc. 4 ne arată că, anterior acesteia, a existat o altă locuinţă - Loc. 6. După prăbuşirea pereţilor Loc. 6, zona ocupată de acesta a fost utilizată ca loc de depozitare a resturilor menajere. La sfârşitul perioadei de utilizare ca zonă menajeră intervine o operaţie de nivelare, ce are ca rezultat apariţia unui strat gros de 10-12 cm, foarte sărac ca inventar. Peste acest strat de nivelare este construită podeaua din lut şi pleavă a Loc. 4.
Din punct de vedere al stratigrafie! Aşezării, putem spune că, până în prezent am descoperit două nivele de locuire, identificate prin două nivele succesive de locuinţe de suprafaţă, ambele aparţinând fazei Gumelniţa A2.