Însurăţei | Judeţ: Brăila | Punct: Popina I, Popina II | Anul: 2002
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Anul cercetarii:
2002
Perioade:
Preistorie; Evul Mediu;
Epoci:
Neolitic; Eneolitic; Epoca bronzului timpuriu; Evul Mediu;
Categorie:
Domestic; Neatribuit;
Tipuri de sit:
Locuire;
Cod RAN:
Județ:
Brăila
Unitate administrativă:
or. Însurăţei
Localitate:
Însurăţei
Punct:
Popina I, Popina II
Localizare:
Lista Ilustrațiilor - 24
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Pandrea | Stănică | responsabil | Muzeul Brăilei |
| Copilu | Simion | participant | Muzeul Brăilei |
| Vernescu | Mirela | participant | Muzeul Brăilei |
| Ciochină | Mihaela | participant | Liceul de Artă "H. Darclée" Brăila |
Raport:
1. Descrierea sitului:
Şantierul arheologic de la Însurăţei – "Popina I" şi "Popina II" este situat în lunca Călmăţuiului, la 7 km nord de oraşul Însurăţei, pe malul drept al Călmăţuiului la circa 1 km în amonte de Podul Rubla.
"Popina I" este un martor de eroziune desprins din terasa de pe malul stâng al Călmăţuiului, are o lungime de 275 m şi o lăţime ce variază între 100 şi 150 m. Popina este împărţită în două părţi - inegale ca suprafaţă şi înălţime - de un şanţ larg de 15-20 m, care acum are aspectul unei viroage. Partea mai înaltă - numită "Popina IA", este zona cea mai intens locuită, până acum identificându-se 5 niveluri de locuire (8 locuinţe de suprafaţă şi mai multe gropi). Partea mai joasă - numită "Popina IB", este mai largă, suprafaţa are aspectul unui platou şi, până în prezent, n-a fost cercetată arheologic.
"Popina II" este, de asemenea, un martor de eroziune de formă alungită, situat în prelungirea "Popinei I", la cca. 200 m de aceasta. Are lungimea de 250 m, lăţimea de 75 m şi înălţimea maximă de 9 m faţă de nivelul luncii Călmăţuiului.
2. "Popina I":
În anul 2002 am continuat săpăturile în S 3, o secţiune trasată perpendicular pe Şanţul Mare, cu scopul de a surprinde etapele de locuire şi raportul dintre locuinţe şi şanţul ce separă "Popina I" în două zone. În anul 2002 am cercetat parţial o locuinţă de suprafaţă – L 6 şi am secţionat Şanţul Mare.
Locuinţa nr. 6 (L 6) - A fost identificată începând de la adâncimea de -1,10/-1,15 m, deasupra sa fiind locuinţa L 4. Pereţii prăbuşiţi ai L 6 au fost identificaţi între -1,15 m; la -1,27 m am găsit o podină din lut şi doi pereţi din lut surprinşi şi în elevaţie. După demolarea podinei, am observat că între cei doi pereţi apare un strat de nivelare, gros de cca. 30 cm, format din resturi de pereţi prăbuşiţi, fragmente ceramice şi lut de culoare galbenă. Sub acest strat de nivelare, am identificat o nouă podină din lut, dar şi un nou perete surprins în elevaţie pe o înălţime de 12-15 cm, dispus între cei doi pereţi găsiţi mai sus.
Situaţia descoperită în această campanie, poate fi explicată astfel:
- L 6 are două etape de existenţă, care sunt şi etape de refacere;
- etapa I este reprezentată de nivelul inferior, când locuinţa avea cel puţin 2 camere;
- etapa II este reprezentată de nivelul superior, când se renunţă la peretele intermediar şi se amenajează o încăpere de mari dimensiuni, podina acestui nivel suprapunând resturile peretelui intermediar din nivelul inferior.
Materialele arheologice descoperite printre pereţii prăbuşiţi sunt puţine la număr şi fragmentare, cu toate acestea, fragmentele ceramice descoperite permit datarea ambelor etape de existenţă ale locuinţei L 6 în faza Gumelniţa A2.
Şanţul Mare - Extinzând săpătura şi în Şanţul Mare am descoperit groapa unui bordei, de formă ovală, cu D ? 3 x 2 m şi adâncimea de maximum 40 cm, în care am găsit puţine fragmente ceramice medievale datate în secolul XVII, precum şi fragmente ceramice Gumelniţa A1 şi A2.
Situaţia întâlnită în Şanţul Mare o explicăm astfel - în secolul XVII, popina a fost utilizată ca loc de stabilirea a stânelor (aşa cum se întâmplă şi astăzi), ciobanii au săpat un bordei, care s-a umplut cu pământul scurs de pe pantele "Popinei IA" şi ale "Popinei IB", ceea ce explică prezenţa fragmentelor ceramice gumelniţene alături de cel medievale.
3. "Popina II":
Datorită ciobanilor care şi-au săpat bordeie pe suprafaţa "Popinei II", au fost scoase la iveală mai multe fragmente de vase Gumelniţa A1 şi A2, de aceea am fost nevoiţi să deschidem şi aici două secţiuni (S 1 şi S 2) cu dimensiunile de 30 x 2 m.
În cele două secţiuni am identificat două locuinţe de suprafaţă – L 1 şi L 2
L 1 a fost descoperită în S 1 şi L 2 în S 2, la o distanţă de aproximativ 4 m una de alta, ambele fiind identificate la cca. -0,15 -0,18 m adâncime faţă de nivelul de călcare, datorită unei mase compacte de fragmente de pereţi prăbuşiţi, oase, pietre şi fragmente ceramice. Locuinţa a fost acoperită şi urmează s-o cercetăm în campania din 2003. Printre pereţii prăbuşiţi, am descoperit un număr mare de fragmente de vase din lut, dar şi un fragment de figurină antropomorfă masculină ce se datează în faza Gumelniţa A1.
Materialele arheologice descoperite printre pereţii prăbuşiţi ai locuinţelor de pe "Popina II" sunt extrem de interesante - ele provin de la vase tipice fazei Gumelniţa A1, sunt asociate cu fragmente de vase decorate cu excizii largi tipice pentru faza Spanţov a culturii Boian şi cu vase de tip Precucuteni, printre ele descoperindu-se şi un fragment de cupă fin lustruită decorată cu două benzi largi pictate cu grafit. Mixtura de materiale ceramice descoperite aici, ne permite să considerăm că aşezarea gumelniţeană de la Însurăţei – "Popina II" se înscrie într-o etapă timpurie a fazei Gumelniţa A1. [Stănică Pandrea]
Rezumat:
În anul 2002 au fost continuate săpăturile într-o secţiune trasată perpendicular pe Şanţul Mare, cu scopul de a surprinde etapele de locuire şi raportul dintre locuinţe şi şanţul care separă „Popina I" în două zone. A fost cercetată parţial o locuinţă de suprafaţă şi a fost secţionat Şanţul Mare.