Însurăţei | Judeţ: Brăila | Punct: Popina I, Popina II | Anul: 1995
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Anul cercetarii:
1995
Perioade:
Preistorie;
Epoci:
Neolitic; Eneolitic; Epoca bronzului timpuriu;
Categorie:
Domestic; Neatribuit;
Tipuri de sit:
Locuire;
Cod RAN:
Județ:
Brăila
Unitate administrativă:
Însurăţei
Localitate:
Însurăţei
Punct:
Popina I, Popina II
Localizare:
Fără Ilustrații
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Sîrbu | Valeriu | responsabil | Muzeul Brăilei |
| Pandrea | Stănică | participant | Muzeul Brăilei |
Raport:
Însurăţei este un orăşel situat pe valea Călmăţuiului, la cca. 60 km - sud de Brăila, pe şoseaua Brăila - Slobozia - Călăraşi. Situl arheologic e format din 2 martori de eroziune, situaţi în lunca, Călmăţuiului, în dreapta râului, la cca. 6 km nord de Însurăţei; între cele două popine este o distanţă de max. 250 m. Lăţimea mare a luncii Călmăţuiului la Însurăţei, circa 4 - 6 km, ne determină să credem că popinele au fost, iniţial, 2 ostroave situate în albia râului. De altfel, până la regularizarea Călmăţuiului, în anii '70, toată lunca, cuprinsă între Lişcoteanca şi Berteşti se transforma primăvara într-o baltă.
Popina I are o lungime maximă de aproximativ 250 m, o înălţime de max. 11 m şi este împărţită în 2 zone de un şanţ, lat de aprox. 20 m şi adânc de aprox. 3,5 m. Întrucât fundul şanţului este mai sus cu aprox. 4 m decât baza popinei, nu credem că este vorba de o simplă viroagă naturală.
Cele 2 părţi ale Popinei I, numite I A şi I B, nu sunt egale ca aspect, suprafaţă şi înălţime; partea cea mai înaltă şi cu suprafaţa mai mică (notată I A) credem că este "acropola".
Popina II este lungă de aprox. 200 m şi înaltă de maxim 9 m.
S-au întreprins cercetări doar pe Popina I A, trasându-se o secţiune de 34 x 2 m. Au fost identificate 4 complexe arheologice eneolitice şi un complex arheologic getic, precum şi numeroase obiecte în strat. Întrucât săpătura nu a ajuns la loess, vom prezenta materialele în ordinea descoperirii lor.
a) Locuirea getică
A fost identificat un şanţ - C. 5, Gr. 1, cu lungimea de 130 cm, lăţimea de 40 cm şi adâncimea de 20 cm. A fost observat de la - 18 cm. Taie resturile provenite de la pereţii locuinţei gumelniţene L. 4. În umplutură au fost găsite fragmente ceramice getice datate în sec. IV - III a. Chr. În strat a fost identificat un fragment de amforă grecească.
Rezultatele ne îndeamnă să considerăm că locuirea getică este sporadică.
b) Locuirea eneolitică (cultura Gumelniţa)
La adâncimea de -10 cm, deasupra locuinţelor gumelniţene s-au descoperit câteva fragmente de vase Cernavoda I. Au fost descoperite 4 locuinţe gumelniţene, neincendiate. Ele au fost identificate datorită urmelor evidente de pereţi prăbuşiţi.
În jurul resturilor de pereţi prăbuşiţi s-au găsit mari suprafeţe de pământ de culoare brun-gălbuie, care sunt rezultatul amestecului dintre resturile pereţilor şi pământul brun din jur. Considerăm că şi aceste zone de pământ brun-gălbui aparţin locuinţelor; de altfel, ele sunt "pline" de numeroase fragmente ceramice şi oase de animale. Locuinţele sunt despărţite de zone relativ mici de pământ negru-brun, unde fragmentele ceramice sunt foarte rare. Întrucât locuinţele descoperite ocupă o mare parte din suprafaţa cercetată şi pentru că sunt destul de bogate, am renunţat să le săpăm. Am pus în evidenţă resturile de pereţi prăbuşiţi, fragmentele ceramice şi celelalte obiecte dintre acestea şi am oprit săpătura. În campaniile viitoare vom săpa în suprafeţe şi astfel vom dezveli în întregime locuinţele pentru a putea face observaţii amănunţite asupra sistemului de construcţie, dar şi pentru a determina raportul dintre locuinţe. Materialele descoperite, în special cele ceramice, se pot încadra în fazele A. 1, A. 2 ale culturii Gumelniţa. Au fost găsite şi fragmente ceramice Cucuteni A.
Întrucât locuinţele nu au fost săpate, nu putem să le atribuim unei anumite faze a culturii Gumelniţa. Cercetările viitoare vor contribui la încadrarea cronologică mai strânsă a complexelor şi vor putea lămuri locul pe care îl ocupă situl în contextul cultural gumelniţean.