Însurăţei | Judeţ: Brăila | Punct: Fântâna Frumoasă | Anul: 2011


Descriere:

Anul cercetarii:
2011
Perioade:
Protoistorie;
Epoci:
La Tène; La Tène târziu;
Categorie:
Civil; Neatribuit;
Tipuri de sit:
Locuire;
Cod RAN:
| 43420.22 |
Județ:
Brăila
Unitate administrativă:
Însurăţei
Localitate:
Însurăţei
Punct:
Fântâna Frumoasă
Localizare:

Instituții și
Persoane implicate:
Nume Prenume Rol Instituție
Pandrea Stănică responsabil Muzeul Brăilei
Croitoru Costin participant Muzeul Brăilei
Sîrbu Valeriu participant Muzeul Brăilei
Vernescu Mirela participant Muzeul Brăilei
Raport:
Viitorul parc eolian al firmei SC Energie Ecologică Rogis SGR SRL se va construi în lunca Călmăţuiului şi va ocupa o suprafaţă de 22 kmp, care se întinde începând de la graniţa cu localităţile Zăvoaia şi Lişcoteanca, înspre nord şi vest, până la DN 21 Călăraşi - Slobozia - Brăila, înspre sud şi est. Amplasamentul viitorului parc eolian se află în limita administrativă a oraşului Însurăţei. Terenul din luncă are, astăzi, aspectul unei câmpii joase şi netede, largă de 7 - 9 km, ce se întinde între cele două terase. Lunca este străbătută de râul Călmăţui, al cărui curs unic este regularizat şi încadrat de diguri solide, se află foarte aproape de terasa de pe malul stâng. Aspectul de câmpie largă şi netedă al luncii Călmăţuiului, care e brăzdată doar de canale de desecare ce colectează excesul de apă pluvială, se datorează unor ample lucrări de îmbunătăţiri funciare. Aceste operaţiuni, efectuate în anii 70 - 80 ai sec. XX, au constat în: a) îndiguirea cursului principal al râului pentru a opri deversările şi, deci, inundarea periodică a luncii; b) desecarea luncii care s-a făcut prin tăierea vechilor grinduri, iar sedimentul a fost împins în zonele depresionare pentru a colmata bălţile şi lacurile. Terenul pe care s-au efectuat săpăturile arheologice preventive se află pe o zonă mai înaltă, aproape de terasa de pe malul drept al Călmăţuiului, separată de aceasta de un amplu meandru al unui prival care, foarte probabil, este un fost braţ al Călmăţuiului. Apreciem că este vorba de un fost grind din vechea luncă inundabilă, acoperit de un strat gros de sediment nisipos. De altfel, toată terasa de pe malul drept al râului este acoperită de un strat gros de nisip, rezultat al activităţii eoliene din zonă. Cercetarea arheologică a terenului, pe care se vor ridica generatoarele de curent G18 şi G19, din cadrul parcului eolian al firmei SC Energie Ecologică Rogis SGR SRL, s-a impus datorită rezultatelor diagnozei de teren întreprinsă pe suprafaţa întregului parc eolian în intervalul 2009 - 2010. În timpul diagnozei, pe suprafaţa viitoarelor G18 şi G19, au fost identificate, la suprafaţa solului şi în microsondajele efectuate, mai multe fragmente de vase getice lucrate cu mâna, care se datau în sec. IV - III a. Chr. Din acest motiv, în raportul de diagnoză am solicitat cercetarea arheologică preventivă a amplasamentului viitoarelor generatoare menţionate în vederea identificării unor eventuale vestigii arheologice şi a descărcării terenului de sarcină arheologică. Întrucât amplasamentul pe care se vor ridica cele două generatoare ocupă o suprafaţă de cca. 3000 mp, am proiectat executarea de sondaje manuale pe suprafeţele afectate. În locurile în care nu am efectuat săpături s-au executat mici sondaje cu sonda geologică manuală. Principalele tehnici şi metode de cercetare folosite au fost săpăturile arheologice realizate manual şi colectarea artefactelor de pe suprafaţa solului. În continuare, prezentăm rezultatele sondajelor efectuate pe suprafaţa viitoarelor G18 şi G19, amplasate lângă fântâna de piatră (Fântâna Frumoasă) de la marginea drumului spre Zăvoaia, pe un grind acoperit de dune de nisip. Între ele se află o zonă depresionară, o cuvetă de tasare. G18. Am trasat două secţiuni, de 40 x 2 m, pe axele suprafeţei, perpendiculare una pe cealaltă, precum şi două casete. Casetele le-am deschis după ce în S2 s-au identificat două vase getice de provizii, cu scopul de a surprinde alte eventuale vestigii (complexe de locuire ori artefacte). Suprafaţa cercetată este de 172,50 mp (S1 = 40 x 2 m; S2 = 40 x 2 m; Cas1 = 2,50 x 2,50 m; Cas2 = 2,50 x 2,50 m). În S1 am identificat următoarea stratigrafie: - (0 - 25) cm - sediment vegetal recent; - (25 - 55) cm - sediment loessoid de nivelare, scos din canalul de desecare aflat în imediata apropiere; - (55 - 85) cm - sediment brun nisipos; - (85 - 150) cm - sediment negru-brun, mâlos, nisipos; - (150 - 200) cm - sediment loessoid nisipos. În S2, precum şi în cele două casete de lângă aceasta, am identificat următoarea stratigrafie: - (0 - 25/30) cm - sediment vegetal recent; - (30 - 50/55) cm - sediment loessoid de nivelare, scos din canalul de desecare aflat în imediata apropiere; - (55 - 80) cm - sediment brun nisipos, rezultat din activităţile de îmbunătăţiri funciare din 2/2 sec. XX; - (80 - 110/115) cm - sediment brun, nisipos; - (110/115 - 140/145) cm - sediment brun - gălbui, mâlos, nisipos; - (145 - 200) cm - sediment loessoid nisipos. La marginea nord-estică a S2, la adâncimea de - 95/100 cm, în stratul cu sediment brun-nisipos, au fost descoperite două vase getice de mari dimensiuni, situate la cca. 1,50 m unul de celălat. Nu a fost identificat niciun complex arheologic (groapă sau oricare alt tip de amenajare), aşa cum reiese şi din situaţia stratigrafică. Profilul S2 arată clar că succesiunea depunerilor nu este întreruptă de nicio intervenţie antropică, antică ori modernă. Pentru a surprinde eventualele complexe de locuire, precum şi alte artefacte sau resturi osteologice, am deschis şi două casete, deoparte şi de alta a S2, însă nu au fost identificate alte complexe. După formă şi decor, cele două vase sunt tipice pentru olăria getică din sec. IV - III a. Chr. În opinia noastră, recipientele descoperite sunt vase de provizii, aşa cum o dovedesc dimensiunile şi forma, care au aparţinut unei locuiri sezoniere. Faptul că vasele au fost depuse în sedimentul nisipos a înlesnit dispariţia urmelor gropii în care au fost aşezate. Nu excludem posibilitatea ca alte vestigii să fi fost distruse de îmbunătăţirile funciare din 2/2 sec. XX, odată cu răşluirea stratului de sediment nisipos. G19. Se află la cca. 20 m nord de şoseaua Însurăţei - Zăvoaia, poziţionată pe o zonă înaltă, foarte probabil un grind din lunca Călmăţuiului; acum, locul este acoperit cu nisip. La suprafaţa solului şi în strat s-au descoperit mici fragmente ceramice getice (sec. IV-III a. Chr.). S-au trasat două secţiuni, aşezate în cruce, perpendiculare una pe cealaltă, urmând axele suprafeţei. Suprafaţa cercetată este de 160 mp (S1 = 40 m x 2 m; S2 = 40 m x 2 m). În S1 am identificat următoarea stratigrafie: - (0 - 25) cm - sediment vegetal recent; - (25 - 45) cm - sediment loessoid de nivelare, scos din canalul de desecare aflat în imediata apropiere; - (45 - 70) cm - sediment brun, nisipos; - (70 - 95/100) cm - sediment negru-brun, mâlos, nisipos; - (100 - 150) cm - sediment loessoid nisipos. În zona unde se întâlneau cele două secţiuni, la adâncimea - (60 - 70) cm, în stratul cu sediment brun-nisipos, au fost descoperite mai multe fragmente ceramice ce provin de la vase getice databile în sec. IV - III a. Chr. Nu a fost identificat nici un complex arheologic, aşa cum reiese şi din situaţia stratigrafică. Astăzi, fostul grind nu mai este atât de înalt ca în preistorie şi antichitate, deoarece a fost nivelat. De asemenea, este brăzdat de mai multe canale de desecare. Acest aspect este rezultatul activităţilor de îmbunătăţiri funciare din 2/2. sec. XX. Arăturile recente au scos la iveală stratul gros de nisip, care lipsit de covorul vegetal ce-l fixa a redevenit "mobil" sub acţiunea vântului. Întrucât grindul pe care se vor ridica viitoarele generatoare G18 şi G19 se constituie într-o zonă mai înaltă, situată deasupra nivelului luncii, este utilizat de ciobani ca loc pentru stabilirea stânelor. Apreciem că şi în epoca geto-dacică a sec. IV-III a. Chr. locul a fost utilizat tot de către crescătorii de animale, care îşi aduceau animalele la păscut în fosta luncă inundabilă.