Iaz | Comuna: Obreja | Judeţ: Caraş-Severin | Punct: Şusara - Rovină | Anul: 2001
CC BY-SA 4.0 Lista Ilustrațiilor - 3
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Petrescu | Sorin Marius | responsabil | Muzeul Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă, Caransebeş |
| Cedică | Valentin | responsabil sector | Muzeul Banatului, Timişoara |
Raport:
Situl arheologic de la Iaz - "Şuşara-Rovină" (com. Obreja, jud. Caraş Severin) se află la cca. 2 km S de satul Iaz, în hotar cu municipiul Caransebeş şi de-a lungul terasei a III-a de pe malul drept al râului Timiş. Primele cercetări arheologice cu caracter de salvare datează din 1987, iar cele sistematice au fost iniţiate în anul 2000.
În campania din anul 2001 au fost reluate cercetările în zona necropolei, prin trasarea unei suprafeţe de 45 m.p. la S de tumulul cercetat în anul 20001.
În urma cercetărilor au fost identificate trei morminte de incineraţie cu ritual de înmormântare diferit.
Mormântul 1 (M1) este de tip tumular cu mantaua din piatră de râu dispusă doar deasupra gropii cu resturile incinerate. Groapa are un diametru maxim de cca. 2,8 m şi atinge adâncimea de -0,4 m. În groapă şi în umplutură erau împrăştiate resturi de oase arse ale defunctului. Printre pietrele din manta a fost descoperită şi o jumătate dintr-o râşniţă cu perforaţie centrală, spartă chiar pe diametru.
Mormântul 2 (MP) a fost amplasat la o distanţă de cca. 3 m S de M1. În vederea înmormântării a fost săpată o groapă aproximativ tronconică, având adâncimea de -1,1 m, diametrul gurii de 0,9 m şi diametrul fundului de doar 0,4 m. În groapă au fost depuse fragmente mici de oase umane arse. Mormântul este de tip plan.
Mormântul 3 (M3) se află amplasat la cca. 1,2 m S de MP şi a constat doar dintr-o groapă adâncă de -0,45 m, cu diametrul de cca. 0,9 m, în care au fost depuse resturile arse ale defunctului.
În toate cele trei morminte au fost descoperite numeroase fragmente ceramice, din păcate toate în stare foarte fragmentară. Predomină ceramica uzuală neornamentată şi de culoare brun-roşcată, brun-cărămizie, cărămizie şi neagră. Un singur fragment ceramic aparţinând speciei semifine, de culoare brun-cenuşie prezintă caneluri pe umăr.
Fiecare dintre cele trei morminte a avut ca inventar funerar câte o aşchie de calcedonie, cu excepţia MP în care a fost depusă o microlită trapeziformă realizată tehnic impecabil. În plus mormântul M1 mai avea în inventar o lamelă din obsidiană şi o amuletă realizată dintr-un fragment ceramic semifin şlefuit pe margini şi perforat în mijloc.
Materialul ceramic recuperat din cele trei morminte poate fi atribuit culturii Basarabi, faza a II-a şi se află la MJERG Caransebeş.
În viitoarea campanie vom încerca extinderea cercetărilor în zona sudică a necropolei, unde deja se observă cel puţin 3 posibili tumuli puternic aplatizaţi.
Bibliografie: