Iaz | Comuna: Obreja | Judeţ: Caraș-Severin | Punct: Traianu | Anul: 2021
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Titlu raportului:
Raportul de cercetare de la Iaz, com. Obreja, jud. Caraş-Severin. Traianu
Anul cercetarii:
2021
Perioade:
Antichitate;
Epoci:
Epoca romană;
Tipuri de sit:
Necropolă; Aşezare urbană;
Cod RAN:
Județ:
CARAŞ-SEVERIN
Unitate administrativă:
OBREJA
Localitate:
IAZ
Punct:
Traianu
Localizare:
Lista Ilustrațiilor - 4
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Ardeţ | Lucia-Carmen | responsabil sector | Liceul Teoretic "Traian Doda" Caransebeş |
| Ardeţ | Adrian | responsabil | Muzeul Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă, Caransebeş |
| Leonti | Iulian | participant | Muzeul Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă, Caransebeş |
| Zerbini | Livio | responsabil sector | Universitatea Ferrara |
| Audino | Laura | participant | Universitatea Ferrara |
Raport:
Scurt istoric Aflată la granița răsăriteană a Imperiului Roman, Provincia Dacia constituită de către romani, după anul 106 d.Chr. are la bază modul de viață, cultura și civilizația mediteraneană adusă de cuceritori, prin numeroasele trupe de soldați, coloniști, arhitecți, ingineri și preoți care își impun tradițiile, obiceiurile și limba. Pentru a se impune în fața dacilor cuceriți, romanii recurg la tradițiile lor consfințite în documentele care stau la baza ritualurilor de înmormântare[1]. Mormintele au fost construite pe principalele drumuri consulare sau pe intersecțiile lor, dar întotdeauna în afara zidurilor orașului, deoarece era interzisă îngroparea decedatului în interiorul orașului; de fapt aceasta a fost una dintre legile celor Douăsprezece Tăblițe promulgate începând cu 450 î.Hr., iar în tabula X se spune: „hominem mortuum in urbe ne sepelito neve urito”, în traducere: „Niciun mort nu trebuie îngropat sau incinerat în oraș” Proiectul italo - român lansat în anul 2016 de către Ministerul Afacerilor Externe al Italiei, prin Ambasada Republicii Italiene la București şi-a propus investigarea antichităţilor clasice aflate în perimetrul anticului Tibiscum, respectiv necropola romană[2]. Proiectul de cercetare arheologică se numește „Banatul Roman și Lumea Mediteraneană” și a fost inițiat de Adrian Ardeț (Academia Română, filiala Timișoara) şi profesorul Livio Zerbini (Universitatea din Ferrara). La acest proiect participă și Universitatea de Vest din Timișoara și Muzeul Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă din Caransebeş. La Tibiscum sunt cunoscute două necropole funerare aflate de-o parte şi de alta a drumurilor Tibiscum – Ulpia Traiana Sarmizegetusa (numită de noi Necropola I) şi cealaltă necropolă aflată de-o parte şi de alta a drumului Tibiscum – Dierna – Drobeta (numită de noi Necropola II)[3]. Obiectivele cercetării Cercetarea arheologică a necropolei romane de la Tibiscum – Iaz . Cercetarea şi integrarea patrimoniului arheologic roman de la Tibiscum în lumea romană mediteraneană. Rezultate și interpretarea lor Cercetarea necropolelor s-a bazat atât pe cercetare arheologică[4] s-au pe investigare magnetometrică[5]. În perioada 22.08.2021 – 02.09.2021 la Tibiscum – Iaz, jud. Caraș-Severin au continuat cercetările arheologice sistematice din necropola romană I, organizate de Muzeul Județean de Etnografie și al Regimentului de Graniță din Caransebeș, Institutul de Studii Banatice „Titu Maiorescu” din Timișoara și Misiunea Arheologică italiana din România și finanțate de Ministerul de Externe și Colaborării Internaționale. Cercetările s-au desfășurat de-a lungul drumului roman Tibiscum – Ulpia Traiana Sarmizegetusa în continuarea incintei 1 cercetată în anul 2020 și s-au materializat prin deschiderea unei suprafețe de 9,5 X 9,5 m împărțită în patru suprafețe A,B,C,D cu dimensiunile de 4,5 X 4,5 m. În vederea surprinderii incintei circulare care presupunem că are diametrul de 12 X 12 m și identificată încă din anul 2016 de cercetările magnetometrice efectuate împreună cu o echipă poloneză de la Universitatea din Varșovia. Pentru campania din anul 2021 ne-am propus dezvelirea suprafeței D cu dimensiunile de 4,5 X 4,5 m. A fost surprins la adâncime de 0,50 – 0,60 m nivelul de înmormântare prin prezența scheletelor umane, deranjate de lucrările agricole efectuate în anii 80 care au aplatizat mormântul tumular. Din punct de vedere stratigrafic, am putut identifica patru nivele, dintre care unul de înmormântare. Primul nivel este reprezentat de un strat de nisip aluvionar brun – roşcat aflat la 0,90-1,10 m adâncime . Al doilea nivel are o grosime de cca. 25 cm și reprezintă un strat compact de nisip de râu cu fragmente ceramice și bucăți de marmură. Al treilea nivel constă dintr-o peliculă brun închisă spre cenușiu de cca. 20 cm în care au fost descoperite foarte multe fragmente de oase umane la adâncimea de 0,80 m, dislocate de către utilajele agricole folosite în anii ’80 de agricultura socialist. Pe lângă oase au fost descoperite și fragmente ceramice, urme de cărămizi sau țigle. Pe acest nivel am reușit să identificăm o fundație din piatră de râu cu dimensiunile de 120 X 120 cm ce corespunde unei fundații de edicula. În apropiere a fost descoperită o plăcuță din marmură în formă trapezoidală, cu dimensiunile de 21 X 21 cm unde se disting siluetele a două personaje. Nivelul de înmormântare este acoperit de un strat compact de cca. 0,40 m de lut aluvionar cu nisip în care s-au descoperit cărămizi, țigle și multe fragmente ceramice. Acest nivel este acoperit de către glia modernă ce are o grosime de0,20 m și constă în pământ brun amestecat cu nisip aluvionar. Din cercetările efectuate până în prezent putem spune că în necropola I de la Tibiscum, pe lângă incintele patrulatere cu fundație din piatră, avem și morminte tumulare circulare care se reprezintă prin sistemul de altărașe cunoscut în literatura de specialitate sub denumirea de aedicula. Până în prezent cercetările de la Tibiscum reprezintă o premieră pentru aceste tip de morminte cercetate în Dacia Romană alternând edificiile de tip cella cu mormintele tumulare. Materialul descoperit Pe lângă plăcuța din marmură cu reprezentare umană, au mai fost descoperite fragmente ceramice provenite de la farfurii și căni, opaițe romane și două afumători. Fragmentele de oase umane descoperite in situ provin de la femur și au fost trimise la un laborator pentru investigații amănunțite. Materialul rezultat în urma cercetării arheologice se află în depozitele MJERG Caransebeş. Tehnici de cercetare În săpătura realizată în anul acesta au fost utilizate mijloacele clasice de cercetare arheologică, combinate cu tehnica fişelor de context arheologic și tehnici moderne, prospecțiuni geomagnetice și aerofotometrie.
Abstract [IT]:
Tra il 22.08.2021 - 02.09.2021 a Tibiscum - Iaz, Contea di Caraş-Severin, sono proseguite le ricerche archeologiche sistematiche dalla necropoli romana I, organizzate dal Museo di Etnografia della Contea e dal Reggimento di Confine di Caransebes, Istituto di Studi sul Banato “Titu Maiorescu ” Da Timișoara e dalla Missione Archeologica Italiana in Romania e finanziato dal Ministero degli Affari Esteri e della Cooperazione Internazionale.
La ricerca è stata condotta lungo la strada romana Tibiscum - Ulpia Traiana Sarmizegetusa seguendo il recinto 1 indagato nel 2020 e si è concretizzata aprendo un'area di 9,5 X 9,5 m suddivisa in quattro aree A, B, C, D con dimensioni di 4,5 X 4,5 m Per catturare il recinto circolare che assumiamo abbia un diametro di 12 X 12 m e identificato dal 2016 da una ricerca magnetometrica condotta insieme a un team polacco dell'Università di Varsavia.
Per la campagna 2021 ci siamo proposti di svelare la superficie D con dimensioni di 4,5 X 4,5 M. È stata catturata a una profondità di 0,50 - 0,60 m il livello di sepoltura dalla presenza di scheletri umani, disturbati dai lavori agricoli effettuati in gli anni '80 che hanno appiattito il tumulo.
Bibliografie:
1. Nadia Agnoli, L'archeologia delle pratiche funerarie. Mondo romano, - Il Mondo dell'Archeologia (2002). Enciclopedia Treccani - 2002.
2. A. Ardeţ, (2009), Tibiscum. Ceramica romană descoperită la Iaz „Traianu", Cluj- Napoca.
3. R. Petrovszky, (1978), Sondajul arheologic de la Iaz (Comuna Obreja, judeţul Caraş-Severin), în Tibiscus V, Timişoara, p. 77-96.
4. R. Petrovszky, (1979), Tipuri de morminte romane din zona Caransebeşului, în Banatica 5, Reşiţa , p. 201-212.
5. F. Rebecchi, (1990), Modena romana dall’impero alla tarda antichità, in Storia Illustrata di Modena, a cura di P. Golinelli e G. Muzzioli, Milano pp. 81-100.
6. Livio Zerbini, Adrian Ardeţ, (2021), Le guerre daciche e l'antico Tibiscum, Ferrara.
https://onlinelibrary.wiley.com/doi/full/10.1002/arp.1767 Michał Pisz, Agnieszka Tomas, Alexandru Hegyi, Non-destructive research in the surroundings of the Roman, Fort Tibiscum (today Romania).
2. A. Ardeţ, (2009), Tibiscum. Ceramica romană descoperită la Iaz „Traianu", Cluj- Napoca.
3. R. Petrovszky, (1978), Sondajul arheologic de la Iaz (Comuna Obreja, judeţul Caraş-Severin), în Tibiscus V, Timişoara, p. 77-96.
4. R. Petrovszky, (1979), Tipuri de morminte romane din zona Caransebeşului, în Banatica 5, Reşiţa , p. 201-212.
5. F. Rebecchi, (1990), Modena romana dall’impero alla tarda antichità, in Storia Illustrata di Modena, a cura di P. Golinelli e G. Muzzioli, Milano pp. 81-100.
6. Livio Zerbini, Adrian Ardeţ, (2021), Le guerre daciche e l'antico Tibiscum, Ferrara.
https://onlinelibrary.wiley.com/doi/full/10.1002/arp.1767 Michał Pisz, Agnieszka Tomas, Alexandru Hegyi, Non-destructive research in the surroundings of the Roman, Fort Tibiscum (today Romania).
Note:
1.
Nadia Agnoli, L'archeologia delle pratiche funerarie. Mondo romano, - Il Mondo dell'Archeologia (2002). Enciclopedia Treccani - 2002
2.
Livio Zerbini, Adrian Ardeţ, Le guerre daciche e l'antico Tibiscum, Ferrara, 2021 (sub tipar).
3.
Urmează ca materialul arheologic cercetat în campania anului 2019 să fie prelucrat şi publicat.
4.
R. Petrovszky, Sondajul arheologic de la Iaz (Comuna Obreja, judeţul Caraş-Severin), în Tibiscus V, Timişoara
1978, p. 77-96; R. Petrovszky, Tipuri de morminte romane din zona Caransebeşului, în Banatica 5, Reşiţa, 1979, p. 201-212.
5.
Https://onlinelibrary.wiley.com/doi/full/10.1002/arp.1767 Michał Pisz, Agnieszka Tomas, Alexandru Hegyi, Non-destructive research in the surroundings of the Roman, Fort Tibiscum (today Romania).